14 Ian 2019 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Varianta emoțională a birocrației europene (Punctul pe Y)
"Surse din interiorul Comisiei Europene ne-au declarat că membrii delegației care s-a deplasat la București pentru operațiunea de predare oficială a responsabilităților președinției rotative a Consiliului, au fost extrem de plăcut surprinși nu doar de atmosfera în care s-a derulat aceasta, pe fondul temerilor că disensiunilor interne își vor pune amprenta pe desfășurarea evenimentului, cât și de maniera în care gazdele au rezolvat unele dintre delicatele problemele de protocol. O tradiție izvorâtă din comoditate a făcut ca transferul de responsabilitate în cadrul președinției rotative să fie tratat de către cei care ne-au precedat într-o manieră considerabil mai austeră și mai puțin emoțională. Austriecii de pildă, copleșiți și a de problemele lor interne, nu s-au dat peste cap pentru a-i tușa pe membrii Comisiei și ai Consiliului, considerând operațiunea ca o formalitate de care nu au știut cum să scape mai repede. Nici alte țări care ne-au precedat, în special cele mici, nu au făcut risipă de energie în a-și asuma o responsabilitate care putea să constituie o complicație de care nu aveau nevoie."

Cristian Unteanu: Iisus pe cruce în chip de clovn (Adevărul)
"Vineri, la Haifa, un protest spontan la care au participat câteva sute de persoane, provocând şi ciocniri cu poliţia, a cerut îndepărtarea unui anume produs prezentat drept obiect de artă şi considerat drept blasfemie gravă şi provocare deliberată la sensibilitatea creştinilor din toată lumea, dar şi atentat direct la atât de fragilul echilibru dintre comunităţile practicante din Israel. Este vorba despre un exponat din cadrul expoziţiei „Bunuri Sacre“ deschise în cadrul Muzeului de artă din Haifa, sculptura intitulată „McJesus“ realizată de finlandezul Janei Leinon şi care reia tema crucificării cu un Iisus în chip de clovn Ronald McDonald, mascota binecunoscută a gigantului fast-food. Dar expoziţia are ca temă „sacralizarea bunurilor de consum“, au argumentat imediat adepţii acestei formă de artă, subliniind că ce poate fi mai potrivit ca un asemenea tip de imagine pentru a atrage atenţia asupra procesului masiv de desacralizare din lumea occidentală care duce la pierderea multora dintre reperele spirituale ale civilizaţiei noastre. Pentru a fi foarte exacţi, opera nu este nouă, figurează din 2015 la Kiasma Museum of Contemporary Art. Doar şocul este foarte mare acum, tocmai datorită locului unde este organizată expoziţia respectivă."

Sabina Iosub: Ceva inimaginabil… (Jurnalul Naţional)
"Știu eu vreo doi și mi-e clar că nu i-a emoționat numele lui Tristan Tzara! Bine, nici dacă ar fi avut echipa de documentariști de la Departamentul de Stat American nu reușea Tusk să găsească vreo pildă de succes din istoria celor de la Dinamo (știu că nu e așa, scuze, glume de stelistă din bunic în nepoată), dar faptul e remarcabil în sine. Memorabil și remarcabil e tot discursul chiar și la câteva zile după susținerea lui și chiar dacă între timp am „descoperit” că Donald Tusk a mai folosit și-n alte țări schema cu pildele locale și susținerea alocuțiunii în limba țării gazdă. Și? Schimbă asta vreo virgulă din ce a spus la Ateneu? Sincer, dezamăgirea ce a însoțit „marea” descoperire spune mai multe despre noi decât despre Tusk. Polonezul este om politic de meserie, obișnuit să acționeze sub presiune permanentă - credeți că e ușor să fii premierul unei țări ca Polonia timp de 7 ani, adică două cicluri electorale consecutive? -, șabloanele fac parte din arsenalul politicienilor de top. Șabloanele înseamnă respect pentru gazde, te pregătești pentru întâlnire, nu gândești precum destui politicieni români, citez „eh, le arunc niște vorbe, acolo!”. Dezamăgirea noastră vorbește mai mult despre oamenii politici de la noi mult prea goi în vorbe și gânduri, dar extrem de imprevizibili și nesiguri în acțiuni, dar și despre interesul nostru în salturi pentru Uniune."

Marius Ghilezan: Profesorul Askenasy: lecție de iubire pentru românul secolului XXI (Romania Libera)
"Să ți se ia casa de către Securitate! Să fii purtat în procese de justiția așa-zis independentă! În apartamentul tău să locuiască un spoliator, un securist? Să pleci într-o lume a performanțelor! Să fii recunoscut de o comunitate mondială! Să faci parte din elita Israelului! Să fii consultat de șefi de state și de guvern! Să dai soluții pentru medicina viitorului! Și să spui că România e cea mai frumoasă țară de pe pământ, acea țară care ți-a luat prin furt munca de o viață, asta înseamnă nu doar un elogiu, e un act de iubire față de țara care te-a născut. Pentru că astfel de declarații se petrec tot mai rar în viața cotidiană, unsă cu clisa groasă a dezacordului, împilat în pusee de ură, ziarul “România liberă” dedică azi un spațiu amplu de expresie unui neurolog unic în lume. Pe acest mare iubitor de România îl cheamă Jean Askenasy. Poate puțină lume știe că askenasy sunt evreii care au populat secole Europa și au reprezentat elita socială a multor împărății pe vremea când evreii, acea comunitate religioasă, n-aveau un stat, n-aveau o țară. Din 1948 evreii sunt israelieni. E o impolitețe să le spui evrei când ei sunt locuitori ai Israelului."

Cristian Hostiuc: Înainte să fie prea târziu: Ar trebui să încurajăm creşterea cursului cu câteva procente, pentru a nu ajunge în situaţia de acum 10 ani, când euro a urcat cu 20% în câteva luni şi a zdruncinat toată economia şi veniturile lunare ale câtorva milioane de români (Ziarul Financiar)
"De la începutul anului 2019, cursul a crescut în şapte şedinţe cu 0,3%, de la 4,6639 lei la 4,6782 lei pentru un euro. În 2018 cursul a crescut cu numai 0,09%, adică nici 0,1%, de la 4,6597 lei, la  4,6639 lei pentru euro. Îmi amintesc că la începutul anului 2018 Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, anunţa o volatilitate mai ridicată pentru curs faţă de anii trecuţi, ceea ce însă nu s-a întâmplat. În schimb, BNR a dat o volatilitate mai mare dobânzilor la lei, cu o creştere a dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 2,5% şi o creştere a ROBOR la trei luni de la 2% la 3%, adică o creştere de 50%. Pe parcursul anului, ROBOR ajunsese şi aproape de 3,5%, dar din toamnă, odată ce inflaţia a reintrat pe scădere, şi dobânzile pe piaţa interbancară au început să scadă. În 2017, din a doua parte a anului, ROBOR a crescut de la 0,6% pe an la 2% pe an."

Format: 

Topic: