14 Iun 2019 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Ar zice „DA” pentru țară! (Punctul pe Y)
"În mintea lui Tudose a renăscut ideea că a fost remaniat doar pentru că Dragnea nu îl mai înghițea și că el și-a făcut foarte bine treaba ca premier. Nici prin cap nu îi trece că a fost poate cea mai neinspirată propunere dintre alegerile nefericite făcute de fostul său șef și că serviciul său la vârf a fost mai mult decât jenant. Odată cu ieșirea din scenă a lui Dragnea, Tudose și închipuie că i se redeschid porțile puterii, trântite atât de brutal în nasul său. Zicea el, sfidând nu doar bunul simț, dar și ridicolul, că e gata să revină la Palatul Victoria dacă Klaus Iohannis i-ar cere acest lucru! „Aș zice ”pentru în țară!” - afirmă el văzându-se, în imaginația sa bogată, călare pe calul alb al salvării naționale. Nu se întreabă nici un moment ce motiv ar putea să aibă Iohannis ca să îi ceară un lucru atât de absurd, știind bine că nu dădea doi bani pe el nici cât a fost la butoane,  nici faptul că face parte din echipa lui Ponta, o altă feblețe de președintelui, nefiind un atu. Dar cel mai curios lucru este altul: care ar putea fi formula politică agreată de președinte pentru a-i pune „moț” un premier de calibrul lui Tudose? Ar zice el „Da” pentru țară, deși nu-l solicită nimeni. Nici familia, nici prietenii, nici măcar dușmanii. E bine ,măcar, că din principiu nu refuză... ."

Andrei Pleşu: Alexandru Dragomir despre politica (noastră) (Adevărul)
"Din păcate, puţini ştiu cine a fost Alexandru Dragomir. Absolvent de drept şi filozofie al Universităţii din Bucureşti (1933-1939), apoi doctorand al lui Martin Heidegger la Freiburg im Breisgau, iar după 1948 (pînă la moarte, 2002) supravieţuitor, în anonimat, al unui regim sub care n-a socotit de cuviinţă să profeseze intelectualmente. DE ACELASI AUTOR Nelinişti post-electorale Însemnări despre poluarea folclorului Pagini răzleţe din jurnale vechi Articol preluat din Dilema Veche A trăit din slujbe mărunte, fără legătură cu formaţia sa, dar a continuat să „filosofeze“ „clandestin“, pentru sine, umplînd caiete întregi de analize şi reflecţii metafizice, fără cea mai mică intenţie de a le face publice. Nimeni, în cultura noastră, n-a lucrat cu atîta graţie, în pură gratuitate, pentru idee. L-am întîlnit prin prietenul lui, Constantin Noica, şi am beneficiat, împreună cu alţi cîţiva amici, de o sumedenie de seminarii private pe teme sau texte care îl preocupau. (Pentru un portret mai amănunţit al lui Alexandru Dragomir, vezi Dilema veche, nr. 665, 11 noiembrie 2016.) Abia după dispariţia sa, Gabriel Liiceanu, însoţit, uneori, de cîţiva mai tineri colaboratori, a editat, cu mărinimoasă acribie, textele rămase din strădania sa de o viaţă. Dintr-unul din volume (Meditaţii despre epoca modernă, publicat la Humanitas, în 2010, de Gabriel Liiceanu şi Cătălin Cioabă) am extras, mai jos, cîteva fragmente (indicînd pagina). Sînt comentarii scrise după 1989, ca martor discret (melancolic sau amuzat) la comedia politică autohtonă. Sper ca cititorul să fie ispitit să citească şi celelalte volume ale dlui Dragomir."

Serban Cionoff: Cuvintele lui Goethe și tăcerea lui Iohannis (Jurnalul National)
"Nu știu de unde și până unde au ajuns, unele canale mass media la concluzia că (încă) președintele Klaus Iohannis „a lăudat guvernul Dăncilă” pentru bilanțul valoros al celor șase luni în care a exercitat președinția rotativă a Consiliului UE, dar mie unul numai a laudă nu îmi seamănă folosirea expresiei „o guvernare catastrofală” cu care domnia sa gratulează executivul României, ca, de altfel, întreaga declarație. De fapt, încă de la început domnul(încă)președinte a ținut să menționeze că „România s-a descurcat foarte bine” în această calitate, deși, între noi fie vorba, expresia „s-a descurcat” trimite mai degrabă la o anumită dexteritate, la o iuțeală de mână cu care câte un șmecheraș îi face din vorbe pe cai care l-au băgat în corzi. Este o expresie de jargon care, în nici-un caz nu poate fi folosită atunci când discutăm, cu atenție și cu obiectivitate, despre un mandat de o asemenea importanță. Mandat de care titularii portofoliilor ministeriale din guvern sau, după caz, înlocuitorii lor, s-au achitat cu înaltă competență și cu maximă seriozitate. Lucru de care s-au convins până și sceptici. cu ștaif de la Bruxelles și Strasbourg."

Florin Budescu: BUCUREŞTIUL este în faliment? Ce urmează (Romania Libera)
"Recent, primarul general, Gabriela Firea, a declarat că situaţia este foarte gravă în Bucureşti şi se poate vorbi despre un faliment nedeclarat. Am scris pe acest subiect de foarte multe ori în ultimii ani. Amintesc numai că încă de la anunţul făcut de primarul general despre înfiinţarea companiilor municipale am publicat, pe 25 februarie 2017, un articol, intitulat „Primăria Capitalei îşi constituie un chaebol de stat care va aduce Bucureştiul în faliment”. „Chaebol”-urile sunt aglomerările economice sud-coreene, precum Daewoo (care a dat faliment) sau Hyunday, ce construiesc de la ac la tanc şi au avut, aşa cum vor mai avea, mari probleme. Îl citam atunci pe consultantul în management Valentin Ionescu, afirmând: „Singura întrebare care poate fi pusă e dacă Primăria vrea să preia Elcen şi să creeze un sistem integrat, că aşa rezultă. Dacă face aceasta, bagă în faliment tot Bucureştiul”. Ei bine, aşa cum am scris de mai multe ori, nici nu a mai fost nevoie ca Primăria Capitalei să preia Elcen. Se îndreaptă spre faliment, aşa cum spune chiar Gabriela Firea, înainte de aceasta. Ceea ce este suprarealist e că primarul general continuă să încerce să facă din două nevoi, Radet şi Elcen, una de două ori mai mare, în pofida faptului că nici una dintre nevoi nu mai are bani şi nici Primăria Capitalei."

Sorin Pâslaru: O poveste statistică: cum tinerii IT-şti, din call-centere, dar şi din agenţiile de pariuri, care au dat orice calcule peste cap la vot, au fost de fapt sursa şi pentru creşterea surprinzătoare de 5% de pe trimestrul I (Ziarul Financiar)
"Mulţi s-au mirat de creşterea economică din trimestrul I, de 5%, şi pe bună dreptate. Industria, care a avut o pondere de 21% pe primul tri­mestru, a stagnat prac­tic (plus 0,8%), iar construcţiile, deşi au crescut cu 6,5% ca ur­mare a vremii favorabile, au avut în T1 pon­dere prea redusă (3,2%) pentru a fi o locomotivă. Consumul, consumul, s-a spus, acolo este cheia. Însă consumul – reflectat de Institutul de Statistică (INS) de evoluţia sectorului comerţ+transport+hoteluri şi restaurante - a crescut cu 6,7%, ceea ce la o pondere de 20% era insuficient să imprime o creştere totală de 5%. Dacă ar fi fost peste 10%, da. De fapt, creşterea surprinzătoare nu a venit din construcţii, ci din trei sectoare: IT&C, din call-centere/servicii suport şi firmele de pariuri, încadrate la activităţi de spectacole, culturale şi recreative."

Format: 

Topic: