Publicat: 15 Februarie, 2012 - 10:30
Share

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Deszăpezirea bugetelor (Amos News)
"Practic, această operaţiune este un fel de loterie. Pe baza unor calcule – despre care nu se ştie mare lucru – se estimează un anumit volum al operaţiunilor. De cele mai multe ori acest volum este considerabil mai mult decât cel real. Iernile blânde din ultimii ani au făcut ca în conturile deszăpezitorilor să intre bani din bugetele publice cu nemiluita. Ba, chiar, unii mai deştepţi, au organizat carteluri, în care mai multe firme se prezentau la contractări cu aceleaşi utilaje. Le prezentam frumos beneficiarilor la început de sezon, după care le mutau la alţii. Există – şi o anchetă va putea confirma acest lucru – firme de deszăpezire care, dacă situaţia o cerea, cumpărau sau închiriau utilajele după ce ningea."

MĂLIN BOT: Punem şi noi mâna pe lopată? (Adevărul)
"Pentru jurnalistul curios să meargă mai departe de uliţa principală a comunei, să facă o documentare completă, se deschidea o cu totul altă lume a satului. O lume în care tinerii sunt aproape dispăruţi, cu gospodării locuite de bătrâni bolnavi şi neputincioşi. Satele din Banat lovite de inundaţii în 2005 erau uriaşe azile de bătrâni. În imaginile prezentate acum de jurnaliştii care ajung în satele îngropate sub zăpadă apar aproape mereu oameni care nu mai au puterea să pună mâna pe lopată, pentru a face pe plac prim-miniştrilor care-i dojenesc. Dincolo de aparenţele care au împins doi şefi de guverne să emită judecăţi de valoare eronate, în situaţii similare, se află realitatea din satele româneşti. Tinerii au plecat şi bătrânii nu mai au capacitatea să se gospodărească aşa cum o făceau în trecut. Din această pricină vedem, culmea, săteni care nu mai pot să-şi prepare pâinea în casă, să supravieţuiască iarna o săptămână din alimentele pe care, teoretic, le adună toamna în cămări."

OCTAVIAN ŞTIREANU: Regimul este indivizibil (Azi)
"Discursul co-liderului Opoziţiei la învestirea încă unui guvern Băsescu nu putea fi desprins de realitatea politică actuală, pentru a se refugia într-una viitoare. Prezentul ne arată că trăim într-o ţară făcută praştie de Băsescu, într-un regim politic autocratic, într-un an electoral decisiv pentru democraţia ţării, într-o perioadă în care tensiunile sunt maxime şi adversităţile politice ireconciliabile. Aceste realităţi influenţează decisiv comportamentul fiecărei părţi implicate. Electoratul este destul de volatil, până în ziua alegerilor. Păţania din 2009, când Geoană a înmormântat Opoziţia printr-un simplu gest, plus o prestaţie penibilă la tv, este elocventă în această privinţă."

SILVIU SERGIU: Crin Antonescu, un preşedinte pentru Iri şi Sânzi (Evenimentul Zilei)
"Ce ar fi făcut Antonescu dacă astăzi era preşedintele României şi s-ar fi dus la Washington, cu sau fără Victor Ponta? Ar fi avut, probabil, o agendă mult mai consistentă decât întâlnirile PSD-istului cu şeful de cabinet al lui Joe Biden, sau al lui Hillary Clinton. Probabil, secretarul de stat american l-ar fi primit la o cafea. Cum s-ar fi comportat liberalul într-un astfel de context? I-ar fi ghicit în ceaşcă? Ar fi întrebat-o despre infidelităţile lui Bill? Poate şi-ar fi programat un tête-àtête cu Monica Lewinski, în care să întoarcă pe toate feţele rochiţa fostei stagiare de la Casa Albă." 

CRISTIAN TUDOR POPESCU: Imagini cu un politician obscen (Gândul)
"<<Domnule Popescu, vă rugăm să intraţi telefonic în emisiunea Un show păcătos la Antena 1". Rugămintea venea ieri seara, pe la 7, din partea doamnei producător Tache, dacă am reţinut bine. Era o premieră absolută; mă întrebam cum îşi putea imagina cineva că aş participa la soiul acela de parloar de bordel. "E un caz special, domnule Popescu. Avem o dezvăluire senzaţională cu un politician de vârf. Nu vă putem spune încă cu cine. Avem şi politicieni invitaţi să comenteze. Am dori foarte mult să fiţi şi dvs>>. Am refuzat politicos, dar limpede: <<Stimată doamnă, nu am ce să caut în profilul dvs de emisiune. La cât e, la 11? Dacă nu adorm, poate că mă uit şi, dacă e cazul voi reacţiona în scris, la Gândul>>. Am uitat convorbirea aproape imediat, iar la 11 dormeam dus. Nici prin cap nu-mi trecea că voi scrie, într-adevăr, azi, în Gândul, despre marea emisiune."

ADRIAN NĂSTASE: Un pod prea îndepărtat (Jurnalul Naţional)
"La începutul mandatului său, Traian Băsescu era una cu cala­mi­tăţile naturale. Vreau să spun că vizita zonele sinistrate la pas de fiecare dată când se întâmpla ceva. Glumea cu oamenii, hoho­tea cu muncitorii şi cu militarii, dă­dea termene, ameninţa cu pri­virea şi cu degetul. Aşa a apărut şi ce­lebra acţiune de la podul din Mă­ră­cineni. El a fost reconstruit sub privirea atentă, de părinte, a preşedintelui. Băsescu e un comunicator priceput şi viclean. El ştie că la inundaţii e haos, că sunt mul­te de reparat şi puţine de reuşit în timp util, aşa că a ales atunci un sim­bol clar al implicării sale în problemă. Ceva palpabil şi posibil de refăcut. Lumea i-a legat imagi­nea de podul cu pricina şi era greu să convingi pe cineva că preşedintele a stat cu mâna în sân în faţa intemperiilor. Ulterior, din 2010, prezenţa prezidenţială în asemenea spaţii a devenit problematică. Nu numai că oamenii au început să huiduie, dar au devenit mai re­ven­dicativi şi mai gălăgioşi. Ve­chile băi de noroi şi mulţime s-au transformat repede în certuri nervoase cu sinistraţii "obraznici" pe care, mai precaut, domnul Ungu­reanu îi urechează astăzi doar de la televizor."

GEORGE DAMIAN: Cu ce i-au supărat românii pe olandezi? (Puterea)
"Nu reuşesc să îmi dau seama ce i-a supărat mai tare pe olandezi. Poate faptul că de prin anul 2006 România importă din Olanda bunuri cu o valoare dublă faţă de cele exportate – cu alte cuvinte le dă de muncă olandezilor în valoare de circa 1 miliard de euro pe an. Sau poate că olandezii au fost scoşi din sărite de faptul că în România funcţionează vreo patru mii de firme olandeze. Ceva i-a enervat însă pe naţionaliştii olandezi din cadrul Partidului pentru Libertate de s-au apucat să facă un site în care le cer cetăţenilor olandezi să îi reclame pe românii care le-au luat locurile de muncă. Poate ar fi o soluţie să cerem şi noi firmelor olandeze din România să renunţe la toţi angajaţii olandezi şi să angajeze în locul lor români."

LAURENŢIU MIHU: Nămeţii simţului civic. De ce merităm preţurile mari la gaze şi zăpada cea mai scumpă de pe şosele (România Liberă)
"Ne place, în schimb, să ne justificăm pasivitatea mioritică prin tot soiul de argumente puerile, printre care şi clamarea dezgustului - dar atât. Unde, însă, în lumea asta s-a mai pomenit ca faptul de a fi dezustat să fie atât de compatibil cu inacţiunea şi emascularea spiritului civic? Românii şi România nu au izbutit, în ciuda libertăţilor câştigate după căderea dictaturii, să iasă prin forţe proprii din acest imobilism care îi sărăceşte pe cei mulţi, dar îi îmbogăţeşte pe câţiva. De plâns, în schimb, lumea s-a obişnuit să se vaiete."

IONUŢ DUMITRU: Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei (Ziarul Financiar)
"Foarte pe scurt, noul tratat include cerinţa ca bugetele naţionale să fie echilibrate sau în surplus. Această cerinţă va fi îndeplinită dacă deficitul structural anual nu va depăşi 0,5 % din PIB. Statele membre vor avea obligaţia de a introduce această "normă privind un buget echilibrat" în sistemele lor juridice naţionale, de preferinţă la nivel constituţional. Termenul pentru îndeplinirea acestei obligaţii este de cel mult un an de la intrarea în vigoare a tratatului."