16 Aug 2018 - 10:54

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Cum era să declanșeze Fifor al treilea război mondial(AMOS News)
"„Fiți tari!” (slăbănogilor) – i-a îndemnat Iohannis pe liberali, convins că în forma la care i-a adus Orban nu îi pot fi de mare folos la viitoarele alegeri. Președintele tuturor românilor i-a făcut de două parale în discursul său din fața activului BPN  pe pesediștii din coaliție, nefiind totuși foarte sigur că erorile de exprimare și gafele acestora vor fi suficiente pentru a aduce la putere un partid „al său” @ Pesediștii și-au făcut conștiincioși rația săptămânală de gafe și aproximații lexicale. Debutul i-a aparținut licențiatului în artă și cultură Fifor, devenit ministru al Apărării după ce nu fusese bun la Transporturi. Acesta a fost cât pe ce să declanșeze al treilea război mondial vorbind despre rachetele „balistice” de la Deveselu @  Afirmația sa a fost bine primită de ruși, care bănuiau mai de mult că în Oltenia nu funcționează doar o „pălărie” menită să apere oile lui Nea Gheorghe, vecinul bazei, și că aceasta ar putea fi îndreptată la nevoie și cu josul în sus @  Iar retractarea ulterioară a ministrului Apărării  îl lua ca model pe Trump,  explicând ca acolo unde a spus „balistice” trebuie să se înțeleagă „defensive” @" 
 

Vlad Epure: Strategia prin care Primăria Bucureşti pune mâna pe activele ELCEN. Cine pierde, cine câştigă, ce mize sunt şi ce se alege de banii nerambursabili de la UE (Adevărul)
"Pe măsură ce ne apropiem de toamnă şi se tot întârzie reorganizarea ELCEN-ului şi RADET, cu atât primarul Gabriela Firea îşi periclitează şansele de a putea veni, în faţa bucureştenilor, cu reformarea unui serviciu vital pentru Capitală. Soluţia găsită ieri pare mai degrabă un panaceu şi nu atacă problemele sistemice ale reţelei de producţie şi de furnizare a energiei termică şi a apei calde pentru bucureşteni. Miza restructurării şi eficientizării celor două companii ascunde foarte multe calcule economice şi electorale. După doi ani de mandat în care calitatea infrastructurii din Bucureşti nu a cunoscut vreo îmbunătăţire semnificativă, situaţia complicată a ELCEN-ului şi a RADET-ului pune, la rându-i, o presiune considerabilă pe umerii administraţiei Capitalei."
 

Dan Constantin: Iohannis la apa mare (Jurnalul Naţional)
"Președintele a ajuns la Marea Neagră pentru a conduce festivitățile politico-militare de Ziua Marinei. A prezentat un discurs adecvat unui seminar deschis participanților sosiți pe aceste meleaguri, cu minime cunoștințe despre zonă, pentru a-i familiariza cu informații primare despre Marea Neagră.Klaus Werner Iohannis a ocolit , conform obișnuinței, punctele nevralgice din politica externă, limitându-se să-l liniștească , în câteva fraze, pe partenerul strategic, prezent cu urechile ambasadorului Klemm. Situația complicată din bazinul Mării Negre a fost expediată cu termenul ,,fluidă”, care în accepțiune diplomatică înseamnă,, în așteptarea unor modificări semnificative aflate în curs de desfășurare”.Problema complicată pentru România , dar și pentru întrega construcție NATO din zona extinsă a Mării Negre, decurge din degradarea rapidă a relației Turcia-SUA.Dacă Erdogan avansează în intenția de a găsi ,,noi prieteni”,atunci cel mai mare litoral , plus strâmtorile, trec de cealaltă parte a baricadei, echilibrul militar fiind greu de atins cu actualele programe de dezvoltare a forțelor și capabilităților NATO pentru zona respectivă."
 

Marius Ghilezan: Cum se poate finaliza războiul româno-român? (Romania Libera)
"Poate că niciodată în istorie vrajba dintre români nu a atins asemenea cote paroxistice. Şi pentru ce motiv? Unii vor o Românie prosperă, conservatoare, bazată pe tradiţii, iar alţii, inspiraţi din spiritul european al indignaţilor, aruncă peste tot cu napalm. Dacă cei din prima categorie îşi doresc un stat puternic, ceilalţi – o legumă statală, la îndemâna oricărui târgoveţ de pe margine de drum. Loviturile administrate de o minoritate agresivă şi deosebit de violentă, gradat şi cu mijloace diferite, demonstrează că sunt gândite, pregătite şi lansate de pe un câmp tactic. Specialiştii militari vorbesc chiar despre un război hibrid româno-român, orchestrat de serviciile secrete străine. S-a ajuns în situaţia în care reprezentanţi ai elitei conservatoare şi liberale româneşti să fie de partea guvernului, emanat de la partidul mai demult hulit. Există o conştiinţă tăcută care transcende interesele politice. Mulţi oameni zdraveni la cap îşi dau seama că acest jihad stârnit împotriva coaliţiei guvernamentale e, de fapt, un atac orchestrat împotriva independenţei şi suveranităţii naţionale."
 

Cornel Ban: Analfabetismul funcţional al dezbaterii pe salarizare (Ziarul Financiar)
"Romania, aceasta tara cu economie dependenta extrem de previzibila trebuie dedramatizata. Iar primul pas e efortul de a analiza comparativ. La iesire asteapta mai mult aer curat. Sa luam cazul salarizarii. Cifrele sunt cunoscute. In ultimii ani guvernele Romaniei au mers pe mariri de salariu minim ca pilon important al politicilor de revenire economica si redistribuire. Predictiile unor economisti locali legate de efectele negative pe productivitate si fuga capitalului nu s-au implinit. Cee ace nu trebuie sa surprinda. Cateva studii pe esantioane mari de tari (Storm si Naastepad 2009; 2013; Hein si Tarassow 2010; Verger si Kleinknecht 2010; 2011) au stabilit ca cu cat cresc mai mult salariile reale cu atat creste si productivitatea reala. De pilda Storm si Naastepad (2013) aratat ca in economiile industrializate o rata de crestere a salariului real de 1 la suta duce la o crestere a productivitatii muncii de 0.38 la suta. Reactia rationala a firmelor in fata cresterilor salariale este asadar fie de a se muta in locatii mai ieftine fie de a creste investitiile in tehnologie care sa la mareasca productivitatea muncii in firma. Daca acest lucru este adevarat in tarile din esantion, tari cu salarii minime si medii mult mai mari decat Romania inseamna ca acest lucru ar trebuie sa fie, in medie, cu atat mai valabil la noi. Si deja vedem acest efect, Romania avand o rata spectaculoasa de crestere a productivitatii in ultimii ani. Un studiu de Marquetti (2004) a aratat insa ca reversul nu tine: cresterile de productivitate nu duc la cresteri salariale. Ceea ce nu stim insa din literatura este daca efectele pe termen lung sunt diferite de cele pe termen scurt, fiind nevoie de o a doua generatie de studii stiintifice pe aceasta tema."

Format: 

Topic: