17 Apr 2019 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Proiectul eșuat al EuroCodruței (Punctul pe Y)
"Neaoșul Vasile Mureșan (zis Sigfried, ca să fie mai pe placul nemților), purtătorul de cuvânt al popularilor europeni, ne explică ca unor proști că Parlamentul European este intransigent în legătură cu candidatura Codruței Kovesi și că nu va mai participa la negocieri atâta timp cât Consiliul se dovedește lipsit de flexibilitate (în mintea lui flexibilitate înseamnă să fie de acord cu intransigența Parlamentului și să renunțe la propriul punct de vedere, exprimat de altfel foarte clar). De parcă ar trăi pe altă lume, acest Mureșan se face că nu înțelege că Parlamentul actual, care este pe ducă, nu are nicio șansă în fața Consiliului, pentru că acela este numit și permanent, în timp ce Parlamentul este ales și temporar. Și nu înțelege un lucru elementar: Uniunea Europeană este condusă de Consiliu, care reprezintă voința celor mai puternice națiuni. Iar acestea sunt Germania și Franța, ai căror reprezentanți au rămas în cursa pentru procuror sef european, în timp co Codruța Kovesi a fost doar „iepurele” care a animat competiția. Oricât ne mândrim noi cu ea (dacă ne-am mândri) Kovesi nu reprezintă altceva decât o națiune minoră, fără un cuvânt de spus în marile decizii. Ori asta este considerată a fi o funcție importantă și tandemul germano-francez nu dorește să o lase pe mâna unei persoane fără legitimitate, doar pentru că este simpatizată de unele cercuri ale Parlamentului. Oricât de mult nu i-ar iubi Merkel și Macron pe actualii lideri de la București, nu sunt dispuși să scoată un procuror șef român doar ca să le facă acestora în ciudă."

Ion M. Ionita: Alegeri cruciale. Ce rezultate vom avea, conform sondajelor europene (Adevărul)
"Până acum, politica europeană a fost dominată de cele două grupuri politice majore, popularii şi socialiştii, care au reuşit de fiecare dată să realizeze un cadru politic stabil, să-şi împartă posturile proeminente şi să ducă mai departe construcţia Uniunii Europene. Toate cercetările sociologice arată că, după alegerile din mai,  Grupul Popularilor şi Grupul Socialiştilor nu vor mai avea numărul suficient de membri în Parlamentul European pentru a forma o majoritate. Cele mai recente estimări, realizate la nivel european, arată că popularii şi socialiştii, deşi pierd voturi, vom rămâne principalele forţe în Parlamentul European, dar vor avea nevoie de alianţe pentru a conduce politicile europene în viitorul mandat. Cu cine ar fi posibile astfel de alianţe? Cu celelalte partide pro-europene, începând cu ALDE, cu Verzii sau cu alte grupuri, cum ar fi partidul preşedintelui Macron."

Dan Constantin: Ofensiva populismului asupra băncilor centrale  (Jurnalul Naţional)
"Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate vineri și sâmbătă la Washington, au dat un semnal de prudență pentru „mișcările” viitoare ale economiei. Creșterea economică, mai lentă decât previziunile anterioare, este amenințată de erodare din cauza tensiunilor majore SUA-China, SUA-Uniunea Europeană, care pot degenera într-un război comercial. Analiștii privesc echilibrat starea economiei mondiale, preluând tonul prudent al declarațiilor miniștrilor de finanțe din G20 și al guvernatorilor băncilor centrale prezenți la Washington, care susțin „protejarea expansiunii economice, continuarea atenuării riscurilor și reacții rapide pentru susținerea creșterii în interesul tuturor”. Între factorii de risc sunt reținute de bancherii lumii nivelurile datoriilor publice și private, ajunse la maxime istorice, și vulnerabilitățile financiare crescute."

Ilie Serbanescu: Spulberarea minciunii „creșterii economice a României“: capitalul românesc a dat, de fapt, înapoi! (Romania Libera)
"Rapoartele privind capitalul privat românesc, întocmite de PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni din România) împreună cu Ziarul Financiar, pe baza datelor ONRC (Oficiul Națio­nal al Registrului Comerțului), sunt singurele care, cu certitudine fără să vrea, dezvăluie minciuna putem spune istorică a așa-numitei „creșteri economice a României“, probabil cea mai mare gogoriță din România colonială actuală. Fără să vrea, pentru că o face doar prin simplul fapt că nu amestecă statistic una cu alta două traiste, care sunt separate în viața însăși și ar trebui, ca atare, să fie evidențiate separat și în statistici. A le amesteca înseamnă a ascunde adevărul sau, și mai rău, trâmbițând amestecătura, a propaga o gogoriță în spațiul public! Nu că nu ar exista creșterea economică de care se vorbește, dar nu există decât în imaginația statisticilor oficiale cu pricina acea Românie căreia îi este atribuită (ca generator) această creștere economică și deci acea Românie care s-ar bucura de ea (ca beneficiar)! Ultima ediție (cea de-a IV-a) a rapoartelor PIAROM-ZF privind capitalul privat românesc, care conține date complete pe 2017, vine să confirme realitatea tragică pe care, în zilele noastre, o trăiește de fapt România, dar pe care, din păcate, statisticile oficiale o ascund. Și o ascund fără greutate doar printr-o simplă agregare a cifrelor, fără o prezentare a lor și pe segmentele ­componente: în perioada creșterii economice maxime din ultimii ani, capitalul românesc a dat, de fapt, înapoi!"

Iulian Anghel: Candidatura vicepremierului Viorel Ştefan pentru poziţia de membru al Curţii Europene de Conturi a fost respinsă pe fondul unei confruntări violente între Bucureşti şi Bruxelles (Ziarul Financiar)
"Douăzeci şi trei de ani de prezenţă continuă în Parlament (trei mandate de senator şi trei de deputat), un mandat de ministru al finanţelor (scurt, e drept), un mandat de vicepremier în guvernul de la Bucureşti, un titlu de „doctor în economie“: toate acestea nu i-au fost de ajuns lui Viorel Ştefan, actualmente vicepremier în guvernul Dăncilă, să ocupe o poziţie de membru al Curţii Europene de Conturi, post care revine de drept României. Plenul Parlamentului European a respins candidatura din partea României a vicepremierului pentru poziţia de membru al Curţii Europene de Conturi. Anterior, o comisie de specialitate a Parlamentului îi respinsese şi ea candidatura, dar Ştefan nu s-a retras, iar situaţia s-a tranşat în plenul Parlamentului, unde, din nou, a fost definitiv respins."

Format: 

Topic: