17 Feb 2017 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Punctul pe Y. Republica procurorilor (AMOS News) 
"Și refuzul numirii luyi Shaaideh, și amânarea numirii lui Grindeanu și chiar atacul frontal asupra Guvernului în absența lui Dragnea. Iohannis a știut, pas cu pas, ce are de făcut, în timp ce Alianța a fost prinsă de fiecare dată pe picior greșit. Aceste manevre au fost blindate de cosmetizarea mesajului generat de Ordonanța 13 (Ordonanța 14 a avut doar rolul de momeală) simplificat până la formula  eficientă de „salvare a penalilor de pușcărie”. Campania care a scos lumea în stradă a fost susținută și alimentată de ofensiva procurorilor care - așa cum bine observa colegul Octavian Știreanu în lucidele sale analize - au dat, practic, o lovitură de stat ...de drept, prin implicarea lor, dincolo de orice regulă democratică. Practic, se poate spune că Augustin Lazăr și Codruța Kovesi au încălcat cea mai elementară regulă a justiției ieșind public la atac cu armamentul din dotare, dând interviuri mincinoase (cum le caracterizează însuși inventatorul lor - al...binomilor!)presei străine și ascunzând o realitate de care nimeni nu s-a mai împiedicat: cea remarcată în analiza influentului cotidian The Times - anticorupția în România a devenit o armă politică pusă în slujba unui stat neosecurist care și-a subordonat instituțiile de forță! Odată lucrurile inflamate prin chiar neconstituționala prezență incitantă a președintelui în stradă la o manifestație neautorizată ( argument suficient pentru o suspendare, dacă adversarii săi ar fi avut conștiința curată), tăvălugul din piețe nu a mai putut fi oprit, iar argumentele de bun simț nu au mai avut nici o valoare - cu atât mai mult cu cât ele au fost desconsiderate chiar de membrii corpului diplomatic implicați partizan  în această veritabilă tentativă de puci... democratic."

Octavian Ştireanu: Băsescu la Justiţie (Azi)
"Într-unul dintre editorialele trecute, care se chema „Urnele sau Cătuşele?“, afirmam că disputa din România acestor zile este între voinţa populară exprimată la vot şi concretizată în decizii ale Guvernului, pe de o parte, şi ofensiva de neimaginat a Sistemului securist, alertat în faţa perspectivei de a pierde din puterile discreţionare în stat. Demisia lui Florin Iordache de la Ministerul Justiţiei a dat un răspuns: Cătuşele au înfrânt Urnele. Ministrul pleacă, Sistemul e biruitor şi-şi continuă marşul infernal peste reguli, norme şi principii democratice. Nu mai departe decât ieri, în plenul Parlamentului, trei lideri importanţi de partide arătau starea reală de lucruri din Rămânia. Liderul UDMR afirma că „statul de drept este o ficţiune grotescă şi o glumă proastă“. Fostul preşedinte al ţării, acum senator şi lider de partid de opoziţie, denunţa obsesia trimiterii oamenilor în puşcărie, afirmând că în toată Europa, numărul dosarelor pentru abuz în serviciu nu atinge 100, în timp ce în România sunt peste 2.700! Iar preşedintele Senatului acuza, din nou, beţia puterii de care sunt cuprinse instituţiile de forţă, ale căror şefi „folosesc guverne şi miniştri pentru a obţine şi mai multă putere“. În orice stat din lume, asemenea teme ridicate la un asemenea nivel, în forul legislativ naţional, ar alarma întreaga societate şi ar determina, cu adevărat, ieşirea oamenilor în stradă. La noi, e pace şi linişte, ministrul pleacă, Sistemul jubilează, anunţă obiectivul următor – demisia Guvernului – şi pregăteşte asaltul final, cel asupra Parlamentului, cu ocazia dezbaterii OUG 13 şi 14."

Călin Nicolescu: Alba-neagra PSD cu Strada (Adevărul) 
"Epopeea Ordonanţei 13 seamănă izbitor cu „sportul naţional” intitulat alba-negra, exportat cu atât succes de ţiganii români prin Uniunea Europeană. O permanentă tentativă de a prosti Strada, mizând pe o naivitate vecină cu nerozia. E abrogată prin Ordonanţa 14, dar există în continuare în circuitul legislativ. Şi dacă cineva reuşeşte să anuleze OUG 14 la Curtea Constituţională în baza vreunei chichiţe legislative, mult hulita OUG 13 apare ca prin minune în vigoare pentru a-şi face efectul mult visat de păpuşarii care manipulează paharele jocului sub ochii hipnotizaţi ai societăţii. Ca să fie paralela completă, miza e aceeaşi. La alba-neagra sunt banii din buzunarele trecătorilor creduli, la OUG 13 sunt fondurile din buzunarul comun al taxelor şi impozitelor pe care românii le achită."

Ioan Buduca: Anticorupţia locală este o acoperire a corupţiei multinaţionale (Cotidianul)
"Simptomul falsei lupte cu corupţia este următorul: deşi raportează succese impresionante, Anticorupţia pretinde că lupta ei trebuie ascuţită din ce în ce mai mult. La fel era cu lupta de clasă. Toţi duşmanii de clasă ai comunismului erau de mult în puşcării, dar lupta de clasă anunţa mereu o nouă ascuţire. Actuala ascuţire, la noi, a luptei cu corupţia a luat forma apărării stradale a Anticorupţiei. Cine o ameninţă? PSD. Nu glumesc. Cu adevărat, PSD ameninţă să dea în vileag adevărata misiune a luptei cu corupţia la noi: apărarea intereselor marilor corporaţii. Nu doar PSD. Și o parte a presei. Care va avea, curând, mari probleme de finanţare, cauzate de retragerea publicităţii cu origine în bugetele multinaţionalelor. Cei care au trăit oarecum degeaba în comunismul sovietic nu ştiu la ce foloseşte o luptă care creşte pe măsură ce raportează noi şi noi succese. ”Jerusalem Post”, un cotidian israelian de prestigiu, a descris recent la ce foloseşte o astfel de luptă. Ziarul din Ierusalim exemplifică prin fundaţiile finanţate de George Soros şi spune clar că o astfel de luptă serveşte la inducerea haosului acolo unde interese neafectate de haos pot pescui mai bine. Fie ea împotriva corupţiei, în unele state, pentru cauze ecologice, în altele, pentru cauze politice, cel mai adesea, fie că finanţează grupări de stânga radicală, sau de dreapta moderată, rostul acestei lupte fără capăt este, zice cotidianul din Israel, inducerea unor destabilizări care servesc cuiva într-un singur sens: Noii Ordini Mondiale, care, uneori, găseşte obstacole în suveranismul unor state şi are nevoie să-l îndoaie."

Florin Condurateanu: Ochii din cer (Jurnalul Naţional)
"Îi privesc mâinile, mâini cu degete fine, de pianist, mâini liniştite, dar sugerând siguranţă şi precizie. Mâinile unui chirurg renumit, chirurgul Şerban Brădişteanu, cel care a făcut acum 18 ani primul transplant de inimă din România. A ţinut în aceste mâini inima devenită neputincioasă a bolnavului cu o afecţiune cardiacă în fază terminală, a extras-o cu grijă din pieptul bărbatului condamnat la moarte şi a introdus în locul ei o inimă sănătoasă, prelevată de la un om aflat în moarte clinică din pricina unui accident. Rudele decedatului şi-au dat acordul ca inima celui care nu mai avea drum de întoarcere să continue să împingă sânge vital în fiinţa altuia, căruia doar grefarea unui alt cord putea să-l salveze. În palmele medicului Brădişteanu a poposit pentru câteva clipe inima care nu mai ajungea în cimitir, ci în destinul unui alt bărbat, care avea să se întoarcă în familie şi printre colegii de serviciu. Degetele chirurgului de excepţie Brădişteanu au repornit inima de schimb şi i-a indicat fostului cardiac direcţia nesperată, direcţia spre viaţă. Şeful Secţiei chirurgie cardiacă de la Spitalul de Urgenţă Floreasca a avut curajul şi măiestria să facă în premieră în ţara noastră un transplant de cord, deşi sălile de chirurgie din alt spital fuseseră pregătite şi dotate pentru întâiul transplant cardiac, a compensat cu talentul de chirurg dotarea mai puţin la zi de la Urgenţă Floreasca."

Elena Şerban: BULLSHIT-ul lui Dragnea (Puterea)
"Nu trecură nici două săptămâni de când Liviu Dragnea avu un vis ciudat care nu îi mai dădu pace deloc. Se făcea că tocmai fusese ales Stăpânul Universului, legiuitorul cel atotputernic al întregii galaxii la picioarele căruia fiecare pământean și marțian nu mai pridideau să aducă ofrande. Și, cum se bucura el de toate acestea și cum toată suflarea aștepta ca Atotputernicul să dea prima lui decizie, Dragnea hotărî: prima lui lege intergalactică va fi ca el însuși să fie nemuritor, să scape de judecata de apoi. Cum se trezi în România zilelor noastre, anesteziat încă de efectul nemuririi și al atotputerniciei sale, Dragnea a pus mâna pe sceptrul puterii, și-a chemat noaptea cel mai fidel urmaș de la Ministerul Justiției și i-a înmânat onoarea de a face dreptate urmăriților penali și condamnaților pentru abuz în serviciu. S-a închis apoi în turnul său de fildeș, mândru nevoie mare de decizia luată în numele dreptății supreme. Mai ieșea din când în când, întrebând pe câte un argat dacă e totul bine în țară. De frica șefului, nimeni nu i-a spus adevărul în față și nu i-a prezis catastrofa ce avea să vină de unde se aștepta mai puțin: de la cei care l-au pus pe scaunul măreției." 

Mălin Bot: Efectul #rezist: Românii care au redat demnitatea României sunt hărțuiți de Guvernul PSD (România Liberă)
"Dragnea, Tăriceanu și Grindeanu nu numai că refuză să plece de la butoanele puterii, au trecut la hărțuirea celor care le cer demisiile în ptotestul #rezist. Este o reacție care denotă, din nou, instinctele totalitare ale grupării care controlează acum România. Toate agențiile de presă și publicațiile importante din lumea întreagă vorbesc despre România elogios. Din 1989 nu a mai beneficiat țara noastră de o asemenea mediatizare și atenție. Un editorial Washington Post spune că ”România oferă un semnal încurajator pentru democrație. Pariul că o populație indiferentă va înghiți această manevră insolentă s-a dovedit a fi teribil de nechibzuită. Manifestațiile românilor fac Europa mai stabilă, iar Trump ar trebui să țină cont înainte să critice UE”..."
 
Adrian Vasilescu, BNR: Dacă am reuşi să facem din 2017 un an al intensificării bătăliei pentru educaţia economică… (II) (Ziarul Financiar)
"Ne-am rătăcit, timp de prea mulţi ani, în iluzia amară că am putea să valorăm în ochii lumii mai mult decât valorează educaţia în ochii comunităţii noastre de 19 milioane de suflete. Deşi, în această ordine a ideilor, lumea e de neînduplecat. Prestigiul şi educaţia merg mână în mână. Anul trecut, în vară, Comisia Europeană ne-a pus în faţă o oglindă, ca să vedem, să reflectăm şi să acţionăm: în topul european al educaţiei economice ocupăm ultimul loc. Iar feedbackul acestui tablou nu are cum să nu ne îngrijoreze. Căci, în Uniunea Europeană, între cele 28 de ţări membre, noi ocupăm locul 27 în topul bunăstării, în împrejurarea în care de cele 26 de ţări de dinaintea noastră ne despart nu numai limite tehnologice, dar şi limite culturale, prejudecăţi sociale, neobişnuinţa de a înota în apele repezi ale economiei globale. De aici decalajele. Iar urcarea ţării noastre pe locuri din faţă, în poziţiile 26, 25 sau mai sus, nu va fi posibilă fără integrarea prin educaţie în ordinea globală şi în noua aspiraţie europeană de competitivitate."

Format: 

Topic: