Publicat: 17 Ianuarie, 2014 - 09:58
Share

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Criză profundă: scandalul "Triunghiul" (AMOS News)
"De aproape o săptămână, România trece printr-o criză profundă. Mai precis, de când cursa aeriană care venea de la Paris a depus-o, la Otopeni, pe Bianca Drăguşanu-Slav. Sau, mai exact, de când cu următoarea cursă a aterizat, din aceeaşi direcţie, şi Prinţul Cristea. Un adevărat incendiu a cuprins mass-media. Emisiunile de ştiri s-au întrecut în a scoate la iveală amănunte ale afacerii. Au fost invocate tentative de manipulare şi scenarii. Clasa politică s-a împărţit, după obicei, în susţinători şi detractori ai părţilor. Printre fanii Biancăi Drăguşanu se numără preşedintele şi partidele de Opoziţie, în timp ce USL l-a luat în braţe pe Victor Slav. Societatea Civilă i s-a alăturat lui Cristea. Într-o conferinţă de presă convocată marţi, Traian Băsescu a făcut o serie de declaraţii zguduitoare. Astfel, a devoalat adevărata misiune a subsecretarului de stat american, Victoria Nuland, care a insistat pentru o reglementare corectă a diferendului dintre cei doi soţi. “Vă cer să încetaţi neîntârziat atacurile la adresa Biancăi!” – l-a somat preşedintele pe Victor Ponta, care declarase anterior că i se pare cel puţin nepotrivită prezenţa la Paris, în acelaşi timp, a Biancăi şi a lui Cristea."

PETRE BARBU: Merită să munceşti în România? (Adevărul)
"Sunt oameni care muncesc în România câte 10-12 ore pe zi. Nu se plâng şi nu ies în stradă pentru că sunt prost plătiţi. Muncesc pentru că altceva nu pot să facă. Dacă ar „face gât“, în „secunda doi“, şi-ar pierde locurile de muncă, fiind înlocuiţi de cei care „stau la coadă“. „Optimizarea costurilor“ este moda care se practică de patronii din sistemul privat din România. Sub pretextul crizei se fac „optimizări“ şi „restructurări“. Adică, se „trage“ de oameni (tineri, în special) până la epuizare. Alţii la rând! Sunt plătiţi cu câteva „milioane de lei“ pe lună; dacă nu le convine, să plece, să lase locurile libere altora care vor să muncească! Pe aceiaşi bani sau chiar pe bani mai puţini. Sau să facă pentru aceeaşi leafă, nu patru, ci opt treburi deodată, pentru că se poate, pentru că acesta este job descriptions, dacă nu-ţi convine, acolo e uşa!"

SEVER VOINESCU: Amadeus – memorie şi cinematografie (Evenimentul Zilei)
"O ştire de zilele trecute m-a proiectat direct în propria mea mitologie cinematografică. A murit Saul Zaentz, producătorul unuia dintre filmele mele etern favorite, "Amadeus" (1984). Coincidenţă sau nu, vestea m-a prins din urmă în drum spre Viena. Am fost, aşadar, încă mai înclinat să observ cît de important a devenit acest film în expresia vizuală a brandului Mozart chiar la el acasă. Oricine călătoreşte în Austria, la Viena sau la Salzburg cu precădere, vede că Mozart este cu mult mai mult decît un compozitor – a devenit un brand comerical, o efigie a culturii pop,un logo. Chipul lui, mai mult sau mai puţin stilizat, se găseşte pe afişe, pe bomboane, pe cutii, pe şerveţele, pe pahare şi pe căni, pe uşile unor stabilimente, pe caroseria autobuzelor, pe meniurile restaurantelor – peste tot! Să spui că Mozart a fost genial a ajuns un clişeu atît de uzat, încît plictiseşte. Recunoaşterea genialităţii a devenit o banalitate în cazul său."

MARIAN SULTĂNOIU: Ţara lui Rade-Tot (Gândul)
"Radu Mazăre, acest Nae Girimea în varianta cubaneză. ameninţă că, dacă urcă el în schemă, rade tot, inclusiv justiţia şi serviciile. „USL nu schimbă nimic, pentru că probabil nu poate, nu ştiu de ce USL nu schimbă, eu nu sunt nici prim-ministru, nici şef de stat. Dar dacă cumva voi fi, rad tot. Nu ştiu dacă ministrul Justiţiei poate schimba această încrengătură de la procuratură şi care este controlată de servicii. Nu ştiu ce putere are USL să schimbe lucrurile acestea, nu ştiu ce putere nu are, dar să-i ferească sfântul să ajung eu la putere pe toţi ăştia din servicii. Eu nu sunt USL, eu sunt Mazăre”, zice dumnealui. Vorba lui Somn-Uşor Constantinescu: să fie luat omul pe sus de DNA, în ţara lui şi cu partidul lui la putere, e ceva nemaiîntâlnit în toată lumea civilizată! Altfel, nu se îndoieşte nimeni că, dacă ar putea, Mazăre ar face justiţia varză. Ar scoate-o “de sub controlul serviciilor”, ar rade-o, ar epila-o, i-ar pune lentile de contact – chit că e oarbă – şi ar duce-o, în chiloţi, la vot, la referendum. Vi-l imaginaţi pe edil într-una din posturile lui ridicole – de la “Sultanul din Brunei”, la “Che Guevara” – moţăind pe coverta vreunui car alegoric, pe sub adierea evantaielor fâlfâite de justiţie, proaspăt rasă, şi apărat de serviciile “îmbrăcate” în ochelari de soare."

DAN CONSTANTIN: Fetele vesele ale Justiţiei foarte independente (Jurnalul Naţional)
"Din activitatea publică rezultă însă un singur aspect care domină munca de concepţie şi analiză, plus investigaţie a inspectorilor Inspecţiei: cea de cenzor a opiniilor exprimate de alţii despre Justiţie. Site-ul CSM este plin de zelul spălătorilor de critici ai magistraţilor care cer să le fie reparată onoarea. În lumea medicală, tarifele pentru redat fecioria fetelor zburdalnice sunt destul de piperate. În CSM onoare se repară, şi la fete şi la băieţi, pe bandă rulantă, iar “ginecologii” de la Inspecţia Judiciară nu mai prididesc cu operaţiile. Deja pentru unii judecători şi procurori aceste operaţii discrete în viaţa socială au devenit curente, sunt ca mersul la chirurgul estetician care trage pieile şi bagă botulină să facă guriţa rotundă şi buzica gata de ţucat. Au beneficiat de “bisturiul” moralităţii Alina Ghica, Oana Hăineală, Tuluş, Papici, Dănileţ, Stanciu. Acum vrea să fie fată mare chiar şi Ionuţ Matei, judecătorul pe care e greu să-l spele Dâmboviţa plus afluenţii de la izvoare până la vărsare. Poate doar ceva mai agresiv, din gama Mr. Muscolo, ar avea efect. Bâlciul din CSM, din şedinţa de condamnare a declaraţiilor care au ridicat rochiţa Justiţiei unde se ascundea mizeria condamnării lui Năstase, a fost deschis de fata veselă din Galaţi, şefă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie."

CRISTIAN CAMPEANU: Domnia BARBARIEI în România USL şi a Antenei 3 (România Liberă)
"Popoarele au resurse nelimitate de resentiment, ură şi violenţă. E suficient să zgârii puţin crusta subţire de civilizaţie care acoperă viaţa unui popor ca să dai la o parte tot ceea ce este mai rău şi să trezeşti la viaţă demonii care populează adâncurile fiecărei naţiuni. Oamenii nu sunt „buni de la Dumnezeu“, acest lucru a fost descoperit de multă vreme, iar popoarele sunt încă şi mai rele. Aceasta a fost lecţia secolului al XX-lea, cu ororile sale naziste, comuniste şi reconfirmată în debutul secolului al XXI-lea cu ororile islamiste. Dă-i poporului motive – aparente, false, iraţionale, nu contează – care să-i ofere justificarea de a urî pe cineva şi însoţeşte-le cu divertisment ieftin, grosolan şi vulgar şi ai reţeta cea mai sigură că vei avea la dispoziţie nu un popor, ci o masă veselă şi inconştientă, gata oricând să se dedea la atrocităţi cumplite cu zâmbetul pe buze şi fără nici cea mai mică remuşcare. Zgândăre puţin mândria, ignoranţa, frustrarea şi complexele naţionale şi vei avea execuţii în piaţa publică în uralele poporului, crime în masă comise cu inocenţă, pogromuri şi uneori un Holocaust."

SORIN PÂSLARU: Aceşti eroi anonimi ai businessului românesc (Ziarul Financiar)
"„La noi nu există profesionism în comerţ, nu există planificare, lucrăm din hei-rup în hei-rup. Comercianţii se trezesc în pragul verii că au nevoie de şepcuţe şi pălării de vară, şi stăm şi până la două noaptea. Ne-a spus un spaniol: dar voi nu înnebuniţi să lucraţi aşa?“ Sunt multe mămici din România care au auzit de căciuliţele şi pălăriile de copii Piticot - că doar vând 20.000 de bucăţi pe lună -, dar de Mihaela Popa şi Liliana Nigai sigur puţini au auzit. „Ţineţi minte fesurile cu franjuri din anii ’90? Ei, noi le-am făcut. Ne-am dat seama că pe piaţă nu erau căciuliţe care să se încheie sub bărbie şi ne-am apucat de lucru“, povestesc ele."