17 Oct 2017 - 10:08

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Adio, dar rămân cu tine! (Amos News)
"După discuții presupus furtunoase în spatele ușilor bine închise se pare că Dragnea și Tudose ar fi ajuns la ceva ce cu dificultate poate fi numit consens, agreând că joi va fi stabilită și anunțată remanierea câtorva miniștri în legătură cu care Tudose a primit deja acordul lui Iohannis că nu va bloca noile numiri STOP Primul candidat la lăsarea la vatră și-a anunțat deja demisia, nemaiașteptând remanierea: ministrul al cărui viitor prezent îl făcuse să presimtă ceva - Pop de la Educație STOP Remanierea „penalului” Viorel Ilie pune sub semnul întrebării continuarea colaborării cu ALDE, Tăriceanu manifestându-și nemulțumirea crescândă față de funcționarea defectuoasă a alianței STOP În mod evident, cu acest episod Dragnea mai pierde niște procente  din nivelul controlului pe care îl exercită asupra unui partid în care tot mai mulți se tem de ce e mai rău: o nouă ieșire prematură de la guvernare STOP Colateral, premierul este interesat de modul în care a dobândit BNR arena Progresul și a trimis o echipă de control să verifice mecanismul achiziției acesteia, pe doar cîteva zeci de mii de lei STOP Și întrucât e convins  că aceasta nu s-a făcut cu bani aduși de acasă de Isărescu, e hotărât să găsească modalitatea de a o trece în patrimoniul Primăriei Capitalei, fără „despăgubirea” de 50 milioane de euro, sau clădiri echivalente, cum i-ar place guvernatorului STOP Comisia parlamentară de resort l-a validat pe Mihai Busuioc ca urmaș al lui Văcăroiu la Curtea de Conturi. Este secretarul general al Guvernului, pe care l-a dat Grindeanu afară când a luat cu asalt palatul Victoria, pentru că plecase acasă cu ștampila... (Punctul pe Y)."

Traian Ungureanu: Prezumţia de vinovăţie naţională (Adevărul)
"Undeva, la o aruncătură de băţ murdar de Dunărea dată în seama bălăriilor şi prea departe de munţii spre care se tîrăşte o şosea strîmtorată de cîrciumi şi mall-uri, lăbărţat ca o balegă supraetajată de beton, fără alt rost decît îngrămădirea isterică a 2 milioane de oameni care îl umplu de peturi şi scuipat. Capitala! Oraşul părăsit de ordine, sens şi bun simţ. Suma şi spuma apucăturilor care ne leagă de nepăsare. Rezultatul mitocăniei aministrative înscăunată prin vot. Bornă şi tomberon care marchează, pentru orice suflet încă discret, trecerea fără întoarcere în Orient. Vatră de mizerie gitană şi răutate românească, tobogan pentru ţoape şi platformă de cocalari, mai aproape de Karachi decît de Făgăraş, Bucureştiul e o criză care şi-a mistuit demult bolile şi îşi trage locuitorii la fund de baltă, în timp ce se pretinde etalon naţional."

Ilie Serbanescu: Emoționanta alegere a premierului Tudose între Tandea și Mandea (Cotidianul)
"Grea alegere pentru premierul Tudose: între Tandea și Mandea! În față, de o parte, Bruxelles-ul care strâmbă din nas să aibă de-a face cu „miniștri penali“, de altă parte, partidul susținător al dânsului în parlament, care făcuse scut în jurul respectivilor miniștri, acuzând de abuz procurorii care le instrumentaseră dosare penale. În spate, aceiași Tandea și Mandea! De o parte, „republica procurorilor“, pe care Bruxelles-ul o agreează și promovează ca formă de guvernământ pentru colonia România, de altă parte, partidul zis la guvernare, al cărui eroism nu depășește laba broaștei, nefolosind la nimic majoritatea parlamentară confortabilă deținută de ani de zile, nici la zdruncinarea incalificabilei „republici a procurorilor“, nici la punerea măcar în discuție a ­rânduielilor coloniale din România. Și atunci, zău, între cine și cine sau între ce și ce să aleagă premierul Tudose, om pragmatic?! Hai să urmărim mai îndeaproape lucrurile!Dacă ar fi să caracterizăm comportamentul României în condițiile statutului ei de colonie în sistemul centru-periferie al UE, acest comportament apare ridicol prin comparație cu cel al unor țări precum Polonia sau Ungaria, dar, prin raport cu statutul însuși, este chiar minunat! Bucureștiul se arată nu numai cu totul mulțumit cu ceea ce are și i se consideră îngăduit de către stăpâni să aibă, deși i s-a luat tot (resurse minerale, bănci, distribuții de energie, industrii, păduri, pământuri și, bineînțeles, decizia politică), dar e și o înghesuială teribilă de corifei de pe Dâmbovița la coadă de pupat funduri la Bruxelles și, evident, Berlin, după preceptul „n-au ei atâtea funduri pe cât suntem noi gata să pupăm“."

Dan Constantin: Tudose, supărat pe FMI ca văcarul pe sat (Jurnalul Naţional)
"Premierul Tudose, foarte supărat pe Fondul Monetar Internațional, primește un sprijin de principiu pentru  programul de guvernare chiar de la finanțatorul internațional atât de hulit. În adunarea anuală a FMI care tocmai s-a încheiat la Washington, una dintre căile evidențiate pentru o așezare a economiei mondiale pe traiectoria dezvoltării durabile este atenuarea inegalităților. Christine Lagarde, directorul general al Fondului, punea politicile pentru creșterea șanselor pentru tineri și implicarea femeilor în economie alături de reducerea inechităților ca resurse importante pentru a evita recăderea în criza economică. Un raport supus dezbaterii are un titlu explicit pragmatic, „Inegalitatea: politica bugetară poate fi decisivă”. Autorii evidențiază că în timp ce se constată o reducere a diferențelor de dezvoltare între țări, prin dinamismul Chinei și Indiei, în interiorul țărilor avansate se înregistrează polarizarea puternică a veniturilor. Politica bugetară reprezintă levierul pentru a atenua inegalitățile de venituri. Studiul arată că în țările avansate o treime din inegalitățile de venituri este compensată de transferurile bugetare." 

Cristian Hagi: Înapoi în 1850. Teama de vaccinuri și spitale (Romania Libera)
"Dincolo de București, orașul unde se câștigă la fel de bine ca în Europa de Vest, dincolo de marile orașe ale țării, există o Românie încremenită în trecut. Civilizația și modernismul își fac loc greu, ca o apă care sapă prin munte, te întrebi chiar dacă va reuși vreodată. Avem sate fără apă curentă și canalizare. Un român cheltuie în medie 13,89 lei pe lună pentru produse de îngrijire personală, cum ar fi săpun, șampon și pastă de dinți, și numai 4,05 lei pe cultură. Din păcate, nu avem o statistică urban-rural, dar ne putem imagina că este extrem de nefavorabilă ruralului. „În studiul higienei se spune că poporul cel mai civilizat este acela care consumă cel mai mult săpun. Ca să-ți dai seama ce fel de oameni locuiesc într-o casă, să te duci să vezi în ce stare sunt bucătăria și privata”, scrie un fost elev al celebrului doctor Carol Davila, dr. Severeanu, citat de Ioana Vulpescu, în lucrarea „În intimitatea secolului XIX”, din care îmi place să citez și să recitesc." 

Sorin Pâslaru: De ce nu o să aibă (mulţi) clienţi terenul de golf al lui Ioan Popa de la Transavia (Ziarul Financiar)
"Cu toate că avem economia cu cea mai mare creştere medie în ultimii cinci ani din Uniunea Europeană şi un record în 2017 de peste 6%, gradul redus de sofisticare financiară şi de adopţie a instrumentelor din sistemele financiare dezvoltate, precum şi prudenţa exagerată a băncilor după criză determină o secetă de finanţare pentru companii. Cel mai afectat sector este al celor 12.000 de firme care au afaceri între 2 milioane şi 50 de milioane de euro, în fapt „coloana vertebrală“ a sistemului local de companii, 10.000 fiind cu capital privat românesc. O firmă cu afaceri de circa 6-7 milioane de euro care caută astăzi o finanţare bancară sau un parteneriat cu un fond de investiţii are mari dificultăţi dacă ceva din trecutul ei ridică semne de întrebare, adică a fost la un moment dat pe pierderi sau a avut întârzieri la plată. “Arse“ cu tone de credite neperformante date în perioada 2005-2008, dar şi ulterior prin rostogoliri ale finanţărilor în anii 2010-2013, băncile sunt mult mai stricte şi resping proiectele de investiţii pe bandă rulantă. Paradoxul este că după ce sistemul bancar local a fost înghiţit de bănci austriece, franceze şi greceşti din cauza incompetenţei şi fraudelor aşa-zişilor bancheri români care au condus băncile româneşti şi nu au reuşit să facă un OTP precum Sandor Csanyi în Ungaria, astăzi aceste bănci străine sunt nevoite să trăiască tocmai din firmele cu capital privat românesc."

Format: 

Topic: