17 Oct 2018 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Telegrame Amos NEWS. Decorații cu geamantanul
"Modificările aduse legilor Justiției au fost publicate în Monitorul Oficial, iar efectele se manifestă practic din acel moment. Lazăr îi plânge cu lacrimi amare pe cei vreo 80 de procurori de la DNA și DIICOT care vor trebui să se întoarcă la parchetele de la care au fost aduși să lucreze dosare grele, chiar dacă nu aveau experiența necesară STOP Asta chiar e culmea: eternul critic al Guvernului salută în Italia creșterea economică din acest an de patru - cinci la sută. Ca să fi mai popular și printre italieni, Iohannis a dat un geamantan de decorații funcționarilor guvernamentali de la Roma. A decorat-o chiar și pe fiica Președintelui Mattarella cu ditamai Steaua României STOP În Turcia Viorica Dăncilă a evocat recordul de 5,1 miliarde de euro al schimburilor comerciale bilaterale, declarând că vrea mai mult STOP Un mare scandal este pe cale să se declanșeze din cauza uniformelor militarilor noștri din Afganistan, care într-o lună s-au decolorat și scămoșat de arată ai noștri ostași ca niște talibani. Noile uniforme produse de firme românești printr-un contract de 30 milioane euro au fost prezentate cu mare fast la Cercul Militar. E vechea poveste devenită tradiție a furniturilor pentru armată STOP Cel mai incompetent premier din istoria României postdecembriste, Victor Ciorbea, se umple de bani: Parlamentul a votat să primească o pensie egală cu cea a judecătorilor constituționali, omul încasând, cu leafa de Avocat al Poporului, vreo 90 de milioane lunar. El zice că le merită din cauza presiunii mediatice la care ar fi supus STOP Șefa NN Asigurări au obținut câștig de cauză din partea instanței și ASF va trebui să o repună în funcție, după ce a dat-o afară pe motiv că își alarmase prin mailuri clienții cum că guvernul ar fi vrut să naționalizeze pensiile suplimentare. Ceea ce era doar parțial adevărat "

Ion M. Ionita: Refuzul Guvernului de a investi în infrastructură „federalizează“ România (Adevărul)
"Primăria Clujului a investit masiv în modernizarea oraşului, inclusiv prin dotarea cu autobuze electrice. Politica Guvernului Dragnea, cunoscut şi sub porecla „Dăncilă“, de a refuza în mod categoric folosirea banilor europeni conduce în mod direct la păstrarea României în subdezvoltare, dar are şi efecte secundare neaşteptate. A doua zi după referendum. Ce se va schimba Rezultatele şedinţelor de terapie în grup la PSD Patru mari oraşe, Clujul, Aradul, Timişoara şi Oradea, au anunţat, prin primarii lor, constituirea Alianţei Vestului pentru a avea acces la fondurile europene în condiţiile în care guvernul de la Bucureşti blochează şansele accesării acestor bani. Cei patru primari care conduc comunităţi în plină dezvoltare economică îşi dau seama că procesul de creştere al oraşelor lor nu va mai dura multă vreme fără infrastructură, în special în ceea ce priveşte transporturile, trenuri de mare viteză şi autostrăzi. Un al cincelea oraş, Câmpia Turzii, a anunţat că vrea să se alăture Alianţei Vestului. Exemplul ar putea să creeze un fenomen la scară naţională."

Florin Condurăţeanu: Mezelurile care au influenţat cariera unor actori (Jurnalul Naţional)
"Unii ar putea să mă ia la rost că am luat-o razna; ce legătură este între parizer, salam de vară, muşchiuleţ şi evoluţia pe scenă sau pe ecran!? Uite că se întâmplă ca mezelurile să fie bune nu numai pentru sandviciuri, ci şi pentru deciziile din capul unor artişti. De ani lungi, Cornel Palade, cu figura lui mereu nedumerită, dar pusă pe goange, este frate siamez cu Romică Ţociu în ale hazului. Dar angajarea pe drumul umorului a pornit pentru Palade de la nişte sute de grame de muşchiuleţ fără grăsime, care, împreună cu alte bunătăţi, se găseau în epoca de lumină doar în magazinele cu circuit închis ale gospodăriei de partid. Palade era un pui de moldovean cu mustăţile abia mijite şi s-a angajat vânzător la bufetul din clădirea judeţenei de partid. Se aduceau numai delicatesuri - şuncă, muşchi haiducesc, brânză de burduf, bomboane cubaneze - produse pe care nu le găseai în magazinele alimentare pentru norod."

Ilie Serbanescu: Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții – o rudă a Fondului Proprietatea (Romania Libera)
"Distanța este atât de mare între ceea ce în intenții se vizează în legătură cu înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții și ceea ce se poate întâmpla în practică. Distanța este atât de mare între ceea ce în intenții se vizează în legătură cu înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții și ceea ce se poate întâmpla în practică încât, în domeniu, s-ar putea avea de-a face exact cu tipul de problemă generat de mutarea contribuțiilor sociale în sarcina integrală a salariatului, spre a se obține încasări fiscale mai bune, în timp ce se realizează o deresponsabilizare socială totală a angajatorilor, cu consecințe dramatice asupra relațiilor dintre muncă și capital. De acest tip de abordări este, din păcate, plină experiența României în etapa ei colonială. S-a procedat masiv la privatizări argumentându-se că astfel se scapă de încăpușări ale companiilor de stat și de alte hoții din patrimoniul acestora și s-a obținut, de fapt, în loc de distrugerea hoților, distrugerea statului însuși. Poate cel mai tragic exemplu este înființarea Fondului Proprietatea pentru scopul altminteri nobil al despăgubirii celor naționalizați de regimul comunist, în timp ce fondul s-a transformat, în numai câțiva ani, într-o a doua deposedare a acestora, iar prin implicarea capitalului străin la care au ajuns rapid acțiunile fondului (reprezentând părți din cele mai performante active ale statului) devenind rușinea capitalismului internațional contemporan."

Sorin Pâslaru: De ce a crescut datoria externă pe termen scurt, adică datoria internă a multinaţionalelor, cu 10 mld. euro, când avem excedent de economisire de 17 mld. de euro în sistemul bancar? (Ziarul Financiar)
"Companiile preferă finanţările externe, nu creditele bancare interne. Datoria externă totală pe termen scurt a urcat în S1/2018 la un vârf de 28,5 mld. euro, din cauza îndatorării companiilor
România avea la sfârşitul lunii august 2018 o datorie externă, conform datelor Băncii Naţionale, de 98 miliarde de euro, în creştere cu 600 de milioane de euro faţă de sfârşitul anului 2017. Această datorie se împarte în părţi aproape egale, în trei: datoria publică externă a statului român, de 33,14 mld. euro, dato­ria externă privată, de 33,06 mld. euro, şi datoria externă pe termen scurt, în valoare de 30,61 miliarde de euro. Această din urmă datorie externă pe termen scurt - care înseamnă liniile de finanţare ale multinaţionalelor către filialele locale -  nici nu era considerată datorie externă până în februarie 2009 şi nu era menţionată în comunicatul lunar al Băncii Naţionale până la acea dată."

Format: 

Topic: