25 Apr 2017 - 10:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic: Punctul pe Y. Numărătoarea inversă a Codruței (AMOS News)
"Om de încredere al SISTEMULUI, căruia i se cereau servicii practice în schimbul beneficiilor pe care acesta la obținea prin contracte IT personalizate, Ghiță a avut o misiune importantă, reieșită chiar din conclavul Cinei lui Oprea, de la alegerile din 2009: „Cum îi potolim pe ăștia?” - ar fi zis atunci neinvitata la onomastica de Sfântul Neculai, referindu-se la posturile TV care continuau să atace la baionetă puterea băsistă - Antena 3 și REALITATEA TV - și la mogulii Voiculescu și Vântu. Soluția a fost găsită rapid, prin introducerea în ecuație a băiatului din Ploiești care aștepta răbdător la „portița” puterii. Așa cum avea să mărturisească el însuși, Ghiță a primit ordinul de luptă de a-l neutraliza pe Vântu, odată cu informațiile discrete referitoare la starea precară a activelor sale. După ce aruncase cu milioanele de la FNI în mercenarii de presă și în oponenții politici ai lui Băsescu, Vântu s-a trezit că adie insolvența prin conturile sale și „a pus botul” - cum spun specialiștii în domeniu - la neașteptata ofertă a lui Ghiță. Fără să știe ( lucru de neiertat  la unul care își blindase anturajul  cu „foști” de prin Servicii) că era o capcană. Nici prin cap nu i-a trecut că conversațiile sale interceptate de „specialiști”, cu Ghiță, aveau să devină dovezile cu care să poată fi trimis în pușcărie (amenințarea cu „îngroparea sub dealurile Moldovei” a putut fi considerată probă a șantajului) iar REALITATEA să-i fie extrasă din patrimoniu printr-o inginerie rudimentară, valorificată ulterior sub forma noului canal Romania TV."

Andrei Pleşu: Binom, monom, polinom (Adevărul) 
"Cine ne conduce? Fiecare actor al scenei politice pare că ştie. Ideea e că nu ne conduc cei de la conducere, ci alţii, acoperiţi. Preşedintele Senatului i-a identificat şi nu se sfieşte să-i arate cu degetul. Dl Călin Popescu Tăriceanu poate prelua, oricînd, replica marelui Lache, personajul caragialesc din „Doi amici”. Uite de-o pildă eu: sunt gata să spun că dl Tăriceanu va fi avînd ce defecte poftiţi, dar trebuie să recunoaştem toţi că are o mare calitate: cu vorbe simple, rostite nu fără o nobilă suficienţă, te poate lăsa cu gura căscată. Ideea lui principală este ”binomul”. Revin şi continui: dl Tăriceanu are oricîte defecte vreţi, dar trebuie să mărturisiţi toţi că are şi el o calitate: umorul. E un atlet al ironiei, al glumiţei şirete, al vorbei de duh. Care va să zică ”binomul”. ”Pe vremuri, în România, aveam binomul Ceauşescu şi Lenuţa” - zice, hîtru, dl Tăriceanu. Şi adaugă, hîtru la culme: acum avem binomul ”Coldea şi Codruţa”! Ce rimă rară! Ce potriveală! Ce abilă întorsătură de condei! Cum să nu rămîi cu gura căscată?! Şi iată de ce: mai întîi, cazi la ipohondrie! Ce scurtă viaţă au binoamele! Chiar şi acesta cu Coldea şi Codruţa. Coldea e deja evacuat! Dar binomul Tăriceanu-Crin Antonescu, spuma gîndirii liberale, ce s-a ales din el? Dl. Antonescu zice acum, de fostul său coleg, că e un ”asistat” social. Dar binomul Tăriceanu-Dan Constantin? Praf!"

Ilie Şerbănescu: Statul, vinovatul de serviciu (Cotidianul)
"Eforturile, de altfel firave, ale actualei guvernări de recuperare a rolului statului sunt inutile, pentru că, potrivit preceptelor propovăduite pe la Washington şi Bruxelles, neaplicate câtuşi de puţin pe la faţa locului, dar pentru implementarea cărora pe la periferii se fac presiuni uriaşe, statul este de vină de tot ceea ce se întâmplă rău în economie. Statul, adică singurul care ar putea opune vreo rezistenţă pe la periferii în faţa expansiunii transnaţionalelor din centru, căci capitalul privat autohton, aflat la început şi fără resurse, este lipsit de orice putinţă. De aceea, statul de la periferii trebuie să fie împins într-o permanentă defensivă, iar culpabilizarea lui este instrumentul cel mai eficace. Deşi îşi conştientizează statutul, capitalul privat autohton de la periferii joacă invers decât ar trebui şi îşi agravează situaţia. Ocolit de autorităţile locale pentru vreun sprijin în clar şi consistent, capitalul privat autohton cântă şi el pe aceeaşi strună a vinovăţiei statului, deşi acesta din urmă ar fi singurul său potenţial aliat, mulţumindu-se mereu mai pregnant cu postura de culegător de fărâmituri căzute de la gura capitalului străin."

Florian Bichir: Un protocol istoric: BOR și CNSAS (Evenimentul Zilei)
"Din nefericire, presa noastră nu s-a obosit să semnaleze un eveniment extrem de important de săptămîna trecută. Alta dacă era vorba de un preot beat sau de cine știe ce problemă la Catedrala Neamului. Biserica Ortodoxă Română a semnat un  protocol de colaborare cu Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Iată comunicatul oficial: „În contextul Anului comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, Patriarhia Română și Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității au încheiat un acord de cooperare. Obiectul acestui acord este studierea trecutului recent al Bisericii Ortodoxe Române și prezentarea acestuia în lucrări științifice și materiale audio-video. Din partea Patriarhiei Române acordul a fost semnat de către Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal și Secretarul Sfântului Sinod, iar din partea C.N.S.A.S. a semnat domnul Dragoș Petrescu, Președintele Colegiului”. Iată că după 27 de ani de la căderea comunismului, Biserica Ortodoxă Romînă este în mod oficial dispusă să-și asume trecutul cu toate luminile și umbrele sale. Iar acest gest de normalitate vine direct de la Patriarhul României, PF Daniel. Și merită aplaudat."

Dan Constantin: Parteneriatele strategice, sub potențial (Jurnalul Naţional)
"România are în vigoare câteva parteneriate strategice, instru­mente politico-diplomatice menite să sublinieze un tip de relații care să dea consistență pe domenii specifice prevederilor generale din tratatele cu statele respective. Asemenea parteneriate au fost încheiate cu 13 state: SUA, Polonia, China, Franța, Italia, Azerbaidjan, Marea Britanie, India, Ungaria, Republica Moldova, Coreea de Sud, Turcia, Spania. Care sunt rezultatele acestor relații, se presupune privilegiate, pe care le-ar asigura parteneriatele strate­gice? Componentele pe care s-au dezvoltat parteneriatele, chiar și la analiza lor sumară, vizează angaja­mente suplimentare în politica de apărare și mai puțin în domeniul economic. Prietenia strategică dintre România și Statele Unite se reflectă cel mai bine pe latura militară și de intelligence, unde sunt realizări concrete, vizibile și asumate de ambele părți. Baza Deveselu și acor­durile pentru scut au pornit din această realitate, peste relația din cadrul NATO. În schimb, partea economică a parteneriatului cu SUA este cu mult sub declarațiile de bune intenții. Un studiu publicat de Insti­tutul European din România arată că investițiile americane la noi sunt sub media pe Uniunea Europeană. Importul cumulat din SUA de bunuri/capita a fost în perioada 2014-2016 (luna mai) de 151 euro/ persoană, iar exportul din România de 225 euro/persoană, plasând România pe ultimul loc din UE. Ca structură în cadrul schimburilor, exporturile românești către SUA reprezintă doar 10 la sută din exporturile în afara UE, la jumătate față de media europeană a acestui indicator. În plus, parteneriatul nu a asigurat și ridicarea vizelor pentru cetățenii români, iar în plan politic, Administrația Obama nu a dat semne de mare căldură comparativ cu alți aliați." 

Mircea Marian: Nu-mi dau seama dacă opoziția moare de frica lui Dragnea sau e doar incompetentă (România Liberă)
"În vara anului 2004, deputata PNL Mona Muscă a depus plângere la Parchetul Național Anticorupție împotriva atot-puternicului premier Adrian Năstase. Ea susținea că Năstase a achiziționat un teren de 700 de metri, în strada Zambaccian, la un preţ de 11.000 de dolari, "de 25 de ori mai mic decât preţul real, de piaţă, al terenului". PNA-ul, condus la acea vreme de Ioan Amăriei, a închis dosarul. Câțiva ani mai târziu, Daniel Morar a redeschis cazul, iar în 2014 Năstase a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu executare. Mi-am amintit de povestea aceasta privind la pasivitatea bleagă cu care opoziția oficială, din Parlament, contemplă dezvăluirile din presă despre averea familiei lui Liviu Dragnea. Nici o reacție. Dimpotrivă, deși presa a scris că PSD a elaborat cu dedicație pentru fiul liderului PSD un proiect de lege pentru subvenționarea fermelor de porci, în Senat acest proiect a fost votat și de USR, și de PNL, cu excepția senatorului liberal Florin Cîțu."
 
Silviu Cerna: Austeritatea: O luptă cu morile de vânt (Ziarul Financiar)
"După aproape un deceniu de criză, asistăm la un fenomen aproape incredibil: în pofida valului de agitaţii politice provocate de ascensiunea populismului, creşterea economică la nivel mondial pare că va depăşi în 2017 toate aşteptările. În aceste condiţii, ostilitatea faţă de mondializare pare să se reducă în Europa, iar candidaţii populişti au pierdut alegerile în Austria, Olanda şi, foarte recent, în Germania şi Franţa. Pentru moment, în Europa Occidentală, pericolul unui derapaj populist, de natură să slăbească şi mai mult Uniunea Europeană şi să provoace daune colaterale considerabile pentru restul lumii, pare că a fost înlăturat. Unele ţări central şi est-europene se confruntă cu propriile lor populisme, iar aici este vorba nu numai despre Polonia, Ungaria sau Turcia, unde populiştii de dreapta au devenit deja conducători autocraţi, ci şi de România, care este ''altfel'' (L. Boia) şi unde ultimele alegeri locale şi parlamentare au fost câştigate de populiştii de stânga: candidaţi care au preconizat soluţii simple şi fals seducătoare la probleme mult mai complexe. Din fericire, în cazul acestor din urmă ţări, politica monetară judicioasă a Fed, rezistenţa (de până acum) a Chinei, precum şi creşterea economică din Europa şi SUA nu pot decât să ajute la restabilirea echilibrelor macroeconomice. Populismul nu a încetat însă să fie un pericol real, căci acesta nu poate fi îndepărtat decât dacă creşterea economică se menţine suficient de rapidă."

Format: 

Topic: