25 Mai 2017 - 09:34

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian ANDRONIC: Punctul pe Y. D-ale noastre, de toate zilele... (Amos News)
"Tot în Ialomița au fost prezentate ca probe, pentru ziariști, primele roșii timpurii, realizate de fermierii înscriși în programul „Tomata”. Cu gust de roșii adevărate. Românești @ Greva celor mai bine plătiți angajați ai statului, cei de la ROMATSA, a stârnit nedumerire: ăștia ce mai vor? @ Gabriela Pandele îl somează pe arhiepiscopul Robu să nu o mai atace prin comunicate sale legate de Cathedral Plaza. mai ales că toată lumea știe care e substratul real al acestui scandal @ Băsescu atacă fără milă: Anticorupția trebuie recredibilizată ACUM prin înlocuirea celor care au compromis-o! Adică cei pe care chiar el i-a pus unde sunt @ Camera de Comerț și Industrie și-a ținut prima Adunare Generală în sediul istoric din str. Ion Ghica nr.4. Dacă nu dădea Vlasov iama prin fonduri, să le joace la Cazinou ca Prințul Albert, poate că mai rămâneau bani să fie și restaurat @ Termenul de 15 mai este bătut în cuie pentru finalizarea depunerii cererilor de subvenții în agricultură. Ministrul e hotărât să nu facă nici o concesie. Cum nu face nici Bruxelles-ul @ Sunt zvonuri tot mai insistente că remanierea guvernamentală se va produce cît de curând și nu prin iulie, cum se intenționa. Printre „candidați” se numără titularii de la Interne (?), Apărare, Sănătate, Educație, pe lângă deja evocatele candidaturi ale Olguței Vasilescu și Viorel Ștefan. Ba unii, mai zeloși, vorbesc chiar de Grindeanu, deși asta, tehnic, este imposibil... ."

Lavinia Bălulescu: Balconul cu păsări de pradă (Adevarul)
"Tatăl meu, care locuieşte într-un mic oraş din nordul extrem al ţării, mi-a povestit de mai multe ori că de fiecare dată când iese pe balcon vede nişte păsări interesante, probabil nişte ulii, dând târcoale blocului. Clădirea, plasată la marginea oraşului, lângă o zonă sălbatică minunată, era oricum o atracţie pentru porumbei, aşa că n-a fost o mirare. DE ACELASI AUTOR Căutându-l pe Gogoi Bărbatul, câinii, cancerul Românii şi cultura - faza pe bani Totuşi, la plecarea într-o călătorie care l-a ţinut ceva vreme de parte de casă, nu se aştepta la ce avea să urmeze. La întoarcere, într-o jardinieră de pe balcon, unul deschis, pe taică-miu îl aşteptau şase ouă aşezate într-un cerc perfect. „Micii mei prieteni s-au distrat cât am lipsit eu de acasă“, mi-a zis taică-miu, bănuind că sunt ouăle uliilor. Totuşi un specialist ne-a confirmat că ouăle nu sunt ale unui uliu, ci cel mai probabil ale unui şoim, unul cunoscut sub denumirea de Vânturel Roşu. Căutând pe internet, taică-miu a avut confirmarea că părinţii noilor colocatari aveau moacă de Vânturei Roşii, iar atunci a început aventura."

Sorin Avram: Liviu Dragnea, ieri scriitor, astăzi ambasador (Cotidianul)
"În clasa a VIII-a fiind, Maramureşul cutreiera. Este vorba despre teleormăneanul Liviu Dragnea, care a declarat că ţara noastră este frumoasă, dar că Ţara Maramureşului e şi mai şi: „Toată ţara noastră este frumoasă, dar Maramureşul, recunosc cu oarecare invidie că este un loc unic. Am avut şansa să vin aici, acum mulţi ani, în clasa a VIII-a, şi am rămas fără aer! Îmi aduc aminte de Cimitirul Vesel de la Săpânţa, iar în locurile de aici sunt nişte peisaje extraordinare şi oamenii sunt unici”. Unici au fost şi teleormănenii lui Liviu Dragnea când l-au ales în câteva rânduri preşedinte al Consiliului Judeţean, dar acum a venit rândul maramureşenilor să fie unici, pentru că i-au acordat acestuia titlul de ambasador al turismului maramureşean. Teleormănenii nu trebuie să fie supăraţi pentru că Liviu Dragnea le-a făcut statuie maramureşenilor şi trebuie să-l înţeleagă, pentru că una este să fii preşedinte de judeţ şi alta este să fii uns ditamai ambasadorul. Conform unei ştiri Agerpres, „în cadrul Galei ambasadorilor, care a avut loc în cadrul celei de-a treia ediţii a Zilelor Maramureşului «Haida, hai în Maramureş», autorităţile locale au oferit diplome de recunoaştere unor personalităţi care de-a lungul anilor au promovat judeţul, printre acestea aflându-se Ana Blandiana, Dumitru Fărcaş, Fraţii Petreuş, Nicolae Sabău, Angela Buciu şi alte nume din cultură şi educaţie”. Liviu Dragnea nu a primit titlul de ambasador al Maramureşului în calitatea sa de politician, pentru că exista posibilitatea ca aceia care doreau să-i acorde titlul să fie refuzaţi de Curtea Constituţională, instanţă care nu i-a permis şefului PSD să fie premier din cauza condamnării penale. Liviu Dragnea a fost făcut ambasador pentru că este cât Ana Blandiana, Fraţii Petreuş şi Nicolae Sabău la un loc, şi chiar mai mult decât atât."

Iulian Chifu: Summitul NATO de Bruxelles: Donald Trump transmite aliaților direcțiile și prioritățile SUA (Evenimentul Zilei)
"Astăzi, la Bruxelles, are loc un mini-summit NATO, în fapt un dejun de lucru de trei ore al șefilor de stat și de guvern ai membrilor Alianței, în care noul Președinte al SUA, Donald Trump, va comunica principalele sale priorități pentru Alianță. După ce în campania electorală a fost un candidat care a apreciat că NATO este vetust și depășit, ultima întâlnire cu secretarul general al Alianței a arătat un președinte american schimbat la 180 de grade, care a declarat scurt și senin că NATO era așa în campanie și la preluarea mandatului, dar nu mai este astăzi nici vetust, nici depășit. Din contra, Alianța este o instituție cheie în structura de securitate americană..."

Florin Condurateanu: Dacă nu simt în nări mirosul hârtiei de ziar, am să mor (Jurnalul Naţional)
"La primele ore ale dimineţii, în fiecare zi îmi suna telefonul. O voce puternică, dar catifelată îmi aducea aminte o rugăminte zilnică: “Frate Florine, du-mă cu Dacia ta la «Flacăra» să scriu articolul, că dacă într-o zi nu simt în nări mirosul de hârtie de ziar şi de tuş tipografic, eu mor. Vrei să mor?!”. Ziaristul de legendă Leon Kalustian. Avea 82 de ani şi metabolismul i se oprea dacă nu crea zilnic un editorial. Scria iute, într-o jumătate de ceas, într-un birou al revistei “Flacăra”, scria un text fermecător, o savantă combinaţie de fraze dantelate cu metafore şi critici corozive de găureau şi oţelul. Ziarist cu renume, Leon Kalustian a condus cotidiane între războaie, era prieten cu lumea scriitorilor, cu semnătura lui vitriola puşlamalele din politică şi lumea afacerilor. Pentru biciuirea abuzurilor şi afacerilor întunecoase din timpul dictaturii regale a fost băgat la puşcărie. Când au năvălit comuniştii pe curajosul talentat Kalustian l-au trimis patru ani la puşcărie şi bolşevicii. După ce încheia scriitura zilnică la “Flacăra”, deci cam după o oră apărea în uşa biroului meu şi glăsuia: “Frate Florine, du-mă în Calea Victoriei la Elvirica, mi-a gătit o saramură de peşte de te lingi pe degete”. Mă executam, şi Elvira Godeanu, frumoasa teatrului românesc, declarată cea mai reuşită Joiţică în “Scrisoarea pierdută”, îl prelua pe fermecătorul invitat. Mă întorceam şi porneam iarăşi la conceperea articolului meu; fatalitate, iarăşi îmi suna telefonul." 

Petre Badica: Liviu Dragnea e „all in“ (România Liberă)
"Șeful PSD își joacă viitorul și libertatea pe o singură carte – mandatul de președinte la care țintește în 2019. Dragnea arată ca un om împăcat cu ideea că va fi condamnat pentru a doua oară, caz în care va ajunge la închisoare. Pentru a nu-și irosi energia, a lăsat-o mai moale și cu grațierea. Săptămâna aceas­ta, un nou martor l-a incriminat pe șeful PSD, acuzându-l că avea cunoștință de faptul că două angajate plătite din bani publici lucrau, de fapt, pentru partid. Singura șansă a lui Dragnea este să devină președintele României înaintea unui verdict definitiv primit de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe perioada unui eventual mandat la Cotroceni procesul său va înceta, aspect confirmat prin precedentul Băsescu. Ancheta în dosarul „Casa din Mihăileanu“ a fost suspendată de Înalta Curte timp de zece ani, întrucât Traian Băsescu a beneficiat de imunitate. Faptele nu s-au prescris, iar cazul a fost redeschis abia în 2015, întrucât „a dispărut cauza care a împiedicat desfăşurarea urmăririi penale“. Înțelegând contextul, Dragnea a început un turneu electoral prin întreaga țară, dând drumul la populisme și cep cântării frumuseților și tradițiilor patriei. Dragnea a îmbrăcat costumul tradițional și a dansat cu 10.000 de oameni la Ziua Costumului Popular din Bistrița. „Eu zic să rămânem români şi să nu ne uităm tradiţiile“, a zis Dragnea înainte ca manifestarea să intre în Guinness Book, expresia absolută a Occidentului bazat pe competiție și bătut recorduri."
 
Gheorghe Băcanu: “Efectul MATEI” în societatea românească: Cât de dăunător este acest efect mediului de business? Legea salarizării unitare va amplifica acest efect? Poate mediul privat să ţină pasul cu salariile de la stat? (Ziarul Financiar)
"Pornind de la formularea religioasă cuprinsă în penultima propoziţie care încheie “Pilda talanţilor”  din “Evanghelia dupa Matei” 25-29, “Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va  lua“, sociologul Robert K. Merton a fundamentat conceptul de “Efectul Matei” în lucrarea “The Mattew Effect in Science” în Science, volumul 159(3810) ,1968, pp.56-63” .In cadrul acestei lucrări Merton,  analizează din punct de vedere sociologic, acest efect în activitatea  ştiinţifică. El a demonstrat că cei mai renumiţi cercetători atrag cele mai multe onoruri şi privilegii(au avantaje cumulative), chiar dacă mai sunt şi  alţii care au rezultate ştiinţifice cel puţin la nivelul primilor, dar nu au notorietatea acestora. Cu alte cuvinte, cei mai renumiţi cercetători se înscriu, ireversibil, pe “spirala succceselor”(succesele atrag succese), iar ceilalţi se înscriu, ireversibil, pe “spirala eşecurilor”(eşecurile atrag eşecuri). “Efectul Matei“ este implicat aproape în toate procesele de selecţie socială, argumentând  modul de  apariţie a concentrării continue de resurse, avuţie sau putere de către cei care se află  deja pe o treaptă superioară şi a sărăcirii celor  ce se afla pe trepte inferioare sau de dependenţa faţa de primii.(“Modernitatea românească”, Lazăr Vlăsceanu, Marian Gabriel Hâncean, Editura Paralela 45, Piteşti, p.364)."

Format: 

Topic: