27 Mar 2019 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Punctul pe Y
"Că a scris în viața lui altceva decât procese verbale de predare-primire? Să fim serioși! Dezvăluirile Emiliei Șercan nu sunt altceva decât simple exerciții de retorică. Nimeni dintre cei care și-au trecut cu mândrie în CV-urile europene titlul de doctor – mă refer la categoria politicienilor și funcționarilor de stat – nu poate fi suspectat de a fi pus cu mânuța lui pe hârtie (utilizarea computerului solicitând abilități excesive) vreo propoziție originală. Grav este că, în ciuda acestor evidențe, mult prea mulți continuă să ocupe funcții la care nu aveau dreptul să acceadă și încasează bani nemeritați, pentru că la nivelul unor astfel de decizii politice nimeni nu îndrăznește să să ia măsura anulării tuturor falsurilor (dintre care unora nici nu li se mai poate da de urmă). Și poate că unica soluție, pentru viitor, rămâne aceea ca demersul pentru o astfel de calitate să fie rezervat, din start, mediilor academice și de cercetare. Pentru că, în alte domenii oricum nu este de nici un folos. Nici respectivului fake-doctor și nici nației conduse de astfel de doctori în nimic."

Iulian Chifu: Raportul consilierului Mueller: Trump nu a interferat penal cu Rusia (Adevărul)
"Preşedintele american Donald Trump a reuşit cu brio să evite acuzaţiile de coliziune în afacerea ingerinţelor ruse în campanie electorală. Este cea mai clară afirmaţie pe care o putem face după anunţul încheierii activităţii consilierului special, Robert Mueller, legată de acest subiect. De aici până la a spune că situaţia preşedintelui American s-a îmbunătăţit considerabil după raportul de vinerea trecută, e cale lungă. De la cercetarea penală, în comisiile Congresului Mai întâi pentru că raportul lui Mueller vizează strict elementele cuprinse în mandatul său şi care puteau fi aduse cu succes în faţa unei curţi. Însă raportul lui Mueller poate conţine numeroase teme asupra cărora consilierul special nu s-a putut pronunţa, care nu au fost probate dincolo de orice dubiu şi unde elementele nu se referă la faptele penale. Însă acest lucru nu înseamnă că apariţia publică eventuală a acestor date nu ar aduce prejudicii, costuri de imagine şi politice pentru preşedintele american. Dacă vor fi făcute publice. Raportul a fost înaintat procurorului general William Barr, un conservator numit de preşedintele Trump, care va trimite Congresului doar „principalele concluzii“. E adevărat că şi Camera Reprezentanţilor dominată de Democraţi, şi multiplele comisii speciale de control, pot solicita şi raportul complet, şi audierea lui Mueller, iar în raportul procurorului general, unde vor fi trecute în detaliu elementele respinse lui Mueller – citaţii de audiere, acţiuni propuse şi neacceptate de procurorii şefi care au supervizat ancheta – aceste elemente vor fi sub lupa congresmanilor."

Dan Constantin: Drumul mătăsii, prin urechile acului Monaco (Jurnalul Naţional)
"Xi Jinping, președintele Chinei, este la finalul unui miniturneu european cu megarezultate. În Italia, un acord-cadru, primul semnat de China cu o țară din G7, deschide calea „Drumului mătăsii” spre Europa occidentală. Genova, ca port principal pentru mărfurile din China, la care se vor adăuga Trieste și Palermo, formează un trident strategic care completează investițiile din porturile Salonic și Pireu privatizate după criza Greciei. Companii-fanion pentru industria italiană - Pirelli, Ansaldo, ENI - au acționariat chinezesc după investiții de 10 miliarde de euro, baza pentru schimburi comerciale reciproce de 44 miliarde euro. Pentru liniștirea europenilor care cred că vor fi „cotropiți” de a doua putere economică a lumii, Xi Jinping a spus că Drumul mătăsii are dublu sens. Mutat la Nisa, cu reședința la Hotel Negresco, președintele Chinei și-a continuat întinderea firului de mătase și în Franța pragmatică, aflată în plin îngheț cu Statele Unite. O vizită de o jumătate de zi în Monaco a fost considerată ca o mondenitate turistică și un cadou pentru Prințul Albert II, gazdă în statul-liliput, în premieră, pentru un șef de stat membru permanent în Consiliul de Securitate. Dar când afli că Monaco este primul stat din Europa care introduce sistemul G5 oferit de gigantul Huawei, înțelegi miza „cadoului”. În fine, etapa Paris, cea mai consistentă, aduce Drumul mătăsii la Arcul de Triumf pe covorul roșu întins de un contract de 30 de miliarde euro pentru o comandă de 300 de avioane Airbus."

Ilie Serbanescu: Bursa – o ficțiune la butoniera modelului colonial (Romania Libera)
"Îndrăzneala guvernului PSD-ALDE de a adopta câteva măsuri împotriva abuzurilor de monopol ale companiilor din energie și din sistemul bancar a declanșat o adevărată sarabandă de avertismente din partea vizatelor firme străine. Avertismente care merg toate pe ideea că ne va lua mama dracului, întrucât se vor sista investițiile și creditările. Dacă analizăm bine avertismentele de sistare a acestora, constatăm că ni se va retrage ceea ce oricum nu ni se dă. Care investiții, care creditări?! Spuzeală de adormit fraierii! Printre pierderile ce ­ne-ar paște figurează la loc de frunte Bursa, care pulsează aproape exclusiv pe seama unor tranzacții cu titluri ale unor companii bancare sau din energie.Consemnând reacțiile Bursei de la București la avertismentele cu pricina, Ziarul Financiar a titrat că Guvernul a inventat întoarcerea în timp la bursă, cotațiile acesteia coborând spre nivelurile din 2015. Ce am pierde nu este însă foarte clar! Bursa – emblema capitalismului – nu prea folosește la nimic în România. Funcția sa – finanțarea economiei naționale mai ieftină prin bursă decât cea prin bănci – este atât de nerealizată aici, încât bursa este practic o ficțiune în România, putând la fel de bine să nu existe, pe cât este doar act de prezență."

Adrian Vasilescu, BNR: Dacă vrem ca ieftinirea creditelor să nu fie o vorbă în vânt… (Ziarul Financiar)
"Joi, după şedinţa de guvern, e posibil să aflăm că OUG 114/2018 se va fi despărţit de ROBOR. Şi de iluzia că o recalculare a ROBOR-ului, printr-o formulă magică, ar conduce la ieftinirea creditelor. Pentru că aşa ceva este imposibil. Ceea ce nu înseamnă că întrebările legate de ieftinirea creditelor – când, cum, în ce condiţii şi în ce cuantum? – nu vor continua să pună pe jar societatea românească. Pentru că, iată, după doi ani (2009 şi 2010) de recesiune, de o vreme, practic din 2011, avem creştere economică plus. Rata anuală a PIB-ului a tot crescut iar creditul a luat avans. Dar o mare parte a populaţiei constată că, din ceea ce se realizează, primeşte încă puţin. Adevărul este că, în general, când creşte PIB-ul nu cresc concomitent şi sumele de bani din buzunare. Banii disponibili. Vor mai trece ani şi stilul de viaţă de zi cu zi îi va obliga, pe mulţi, să-şi restrângă drastic cheltuielile. Iar o schimbare a stilului de viaţă nu va veni numai de la un PIB cu plus. Va fi nevoie şi de o nouă tablă de valori, care să pună într-o altă ecuaţie, mai apropiată de cerinţele eficienţei, proprietatea, munca, producţia, venitul şi consumul. Într-un cadru economic pe care numai o piaţă funcţională îl poate asigura. Drumul către această nouă tablă de valori a început cu macrostabilizarea."

Format: