30 Oct 2018 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic.Telegrame Amos NEWS (29 octombrie - 4 noiembrie)Suntem campioni la tir cu arcul!
"Relația tensionată dintre Corina Crețu și șefa Guvernului s-a mai calmat odată cu întâlnirea care a avut loc la cabinetul doamnei Dăncilă, în care s-au discutat mai multe probleme, între care și situația celor trei spitale regionale. Au trecut 3 ani de când Comisia a aprobat proiectul, dar până acum nu s-a făcut nici un pas înainte. Mai mult, consilierul Darius Vâlcov a introdus subiectul delicat al unui posibil parteneriat public-privat, care ar reduce substanțial costurile @ Tăcerea lui Iohannis în legătură cu aserțiunile lui Toader, cum că Lazăr ar fi „rezolvat” niște dosare ale acestuia la Sibiu, îl intrigă pe Băsescu care crede că președintele actual trebuie să spună dacă e adevărat sau nu. La fel și Lazăr. Cu urmările de rigoare @ Ministrul Justiției a anunțat că marți va face public dosarul lui Lazăr în care s-ar afla documentul respectiv, absent din dosarele similare de la CSM și de la Președinție @ Nici nu a revenit bine din Japonia că Gabi Firea s-a și pus pe treabă și a convocat ședința Consiliului General @ Noi amănunte despre cariera ireproșabilă a lui Taica Lazăr. Inspecția judiciară l-a cercetat de 43 de ori în ultimii patru ani. E un record! @ Austria a anulat reuniunea trilaterală cu Bulgaria și România din motive „obiective”. Unul dintre acestea ar putea fi legea Offshore... @ Noul ministrul al Cercetării, Hurduc a depus jurământul la Cotroceni într-un cadru intim, la festivitate nefiind prezenți Dragnea și Tăriceanu. Probabil că ei sunt darwiniști și cred în faptul că omul nu se trage din maimuță, ci dintr-o „lume paralelă”, cum este convins noul ministru @ La jocurile Invictus din Australia echipa României a câștigat patru medalii la TIR cu arcul - o disciplină la care avem o tradiție strămoșească de sute de ani. Dacă s-ar mai purta războaie tradiționale probabil că n-am mai avea nevoie de rachetele lui Trump...

Traian Ungureanu: Fie pîinea cîte de rea, tot mai bună feliată! (Adevărul)
"Pus în faţa sondajelor sociologice, un bun enoriaş va trece procentele printr-o anchetă severă: mai sîntem sau nu dreptcredincioşi? Tocmai asemenea precizie de radar miop a stors dintr-un euro-sondaj recent o concluzie alarmantă de mirosul ereziei: sîntem eurosceptici! Mai mult! Colac peste pupăza de pe coliva de sub bomboană: sîntem eurofobi! Rata de respingere a UE a crescut de la 14 la 21%! În nomenclatorul ruşinii, numai negaţionismul climatic şi refuzul bărbătesc aruncat în faţa celui ce îţi cere mîna mai ating asemenea cotă de nemernicie. Ce ne facem? Mai întîi, ne distrăm. Grimasa jignită a eurocorecţilor îi confirmă pe supuşii canini al lui Pavlov: la aprinderea procentului nefavorabil, subiecţii secretă acuzaţia de euroscepticism."

Ionuț Bălan: Migraţia românilor: Bucureşti, noul Madrid (Jurnalul Naţional)
"Declaraţia e deja celebră: „Bucureştiul, să ştiţi, că dacă l-am decupa cu Ilfovul, poate să intre în maximum un an şi jumătate în zona euro. Cam toate condiţiile sunt îndeplinite pentru Bucureşti şi zona Ilfov. Nu ştiu dacă ştiţi cam cât este PIB-ul pe locuitor la puterea de cumpărare în Bucureşti, este cât aproape la Madrid, apropiat de Berlin. Deci nu e un oraş sărac”. Întrebarea este însă cu ce val de imigranţi se pregăteşte să se confrunte? Cu unul la fel de mare ca acela de la Madrid sau Berlin? A început deja? În fine, mai demult, când am scris că românii migrează după stabilitate şi infrastructură, n-am inclus pe listă doar Madridul şi Berlinul, ci şi Bucureştiul, Clujul sau Timişoara, cu precizarea că teza unei dezvoltări armonioase pe întreg teritoriul ţării este clar nerealistă. E drept că mai întâi sunt căutate metropolele spaniole şi germane şi apoi cea dâmboviţeană, fiindcă infrastructura e mai deficitară la noi. O arată disperarea cu care posesorii maşinilor cu numere de Bucureşti îşi văd ocupate locurile de parcare de autoturismele înmatriculate în Dolj, Gorj, Vrancea, Buzău, Constanţa, Argeş sau Prahova."

Profesor Doctor Alexandru Vlad Ciurea: Criza transplantului de organe din România (Romania Libera)
"Luna aceasta, profesorul doctor Horațiu Suciu, directorul Clinicii de Chirurgie Cardiovasculară din cadrul Institutului de Urgență de Boli Cardiovasculare și Trans­plant (IUBCvT) Târgu-Mureș, a anunțat că a efectuat al patrulea transplant de inimă din acest an. După cum spunea chiar domnia-sa, pentru clinica pe care o conduce, patru transplanturi de inimă în acest an este o performanță notabilă. Dar pentru întreaga țară acest număr, patru, reprezintă foarte puțin. Din păcate, singura clinică din România unde se mai fac asemenea intervenții chirurgicale complexe este cea de la Târgu-Mureș! Deci, Capitala a dispărut de pe harta transplantului cardiac… Este limpede că transplantul românesc este astăzi în suferință. Și nu mă refer doar la transplantul cardiac. Profesori reputați au participat la punerea bazelor transplantului românesc. În 1958, profesorul Agrippa Ionescu realizează un trans­plant de piele. În 1962 are loc o operație de transplant de cornee, realizată de profesorul Olteanu. Profesorul Eugeniu Proca realizează, în 1980, la Spitalul Fundeni un transplant renal de la un donator în viață (consangvinitate), iar la Spitalul Județean din Timișoara profesorul Petru Drăgan reușește un transplant de rinichi. Primul program de transplant renal din România este pus la punct de către profesorul Mihai Lucan, la Clinica de Urologie a Spitalului Județean Cluj-Napoca (1992)."

Cristian Hostiuc: România, ţara salariilor şi a poziţiilor extreme: Marile companii se revoltă pentru 101 lei în plus la salariul minim, dar plătesc fără să facă scandal între 8.000 şi 10.000 de lei pe lună pentru un programator (Ziarul Financiar)
"Nu-mi amintesc ca vreo propunere de majorare a salariului minim pe economie să fie atât de contestată ca cea de săptămâna trecută. Pe masa Guvernului Dăncilă există propunerea de a creşte salariul minim de la 1.900 de lei brut la 2.080 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net la 1.263 d elei net, adică un plus de 101 lei. Ca o surpriză a venit şi varianta de a creşte salariul minim mai mult pentru cei cu studii superioare sau cei care au minim 15 ani vechime, respectiv de la 1.900 de lei brut la 2.350 de lei brut, adică de la 1.162 de lei net la 1.413 lei net, adică un plus de 251 de lei. În acest moment 2,1 milioane de angajaţi sunt plătiţi cu salariul minim, din care 1,1 milioane s-ar încadra în situaţia celor care au studii superioare sau peste 15 ani vechime. Propunerea era ca această creştere să fie aplicată de la 1 noiembrie, dar premierul Dăncilă a spus că este exclus 1 noiembrie, variantele fiind 1 decembrie sau 1 ianuarie 2019. Toate organizaţiile patronale, care au în spate marile companii şi cei mai mari angajatori contestă cu toată forţa lor această propunere, declaraţiile lor fiind îmbrăcate sub forma: Este bine că salariile cresc, dar nu trebuie ca această decizie să fie luată peste noapte (în avans cu o lună sau două), nu trebuie luate aceste măsuri fără o analiză de impact, salariile nu trebuie să crească fără creşterea productivităţii muncii, se vor distruge mii de locuri de muncă, iar economia va avea de suferit."

Format: 

Topic: