9 Noi 2018 - 08:00

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi... 

Octavian Andronic. Telegrame AN (miercuri, 7 noiembrie) Uite cine vorbește!
"Uite cine vorbește! Băsescu s-a trezit să comenteze vizitele premierului Dăncilă. „Se duce și ea pe unde mai e primită!” - zice fostul președinte, uitând că nici pe el nu îl mai primea decât prietenul Saakashvili din Georgia, căruia îi ducea cadou cravate STOP De la Madrid Gabriela Firea emite o sentință antologică: Nu pot fi dată afară din inima oamenilor! Într-adevăr, acolo poate rămâne. Se pare însă că nu și în „inima” partidului STOP Sesizarea de conflict juridic de natură constituțională a Guvernului a fost admisă de Curtea Constituțională. Argumentele lui Toni Greblă au cântărit mai greu decât cele ale Cristinei Tarcea. Președinta ÎCCJ s-a întrebat - retoric - de ce din 2014 nimeni nu a sesizat că completele de judecată nu erau alcătuite conform legii și că abia acum se face caz de asta, când „anumite” persoane au probleme STOP Într-un fel, are dreptate, dar nu poate fi ignorat faptul elimentar, obligatoriu, chiar și pentru un președinte de Înaltă Curte, că legea trebuie respectată indiferent de dată, și că prevederea prelungită „tacit” continua să ofere avantaje consistente șefilor Înaltei Curți, care prezidau de drept, nealeatoriu, completele și puteau induce decizii după bunul plac. Cum a procedat sistematic înaintașa sa, Livia Stanciu, cea care a decis condamnările lui Năstase și Voiculescu, dar care l-a salvat pe Iohannis STOP Nu avem autostrăzi pentru că nu le votăm în Parlament! Pentru că rămân la latitudinea Guvernului. Pentru a pune capăt acestei situații, legislativul a votat construcția Autostrăzii Unirii dintre Ardeal și Moldova, care nu se mai afla în niciun fel de proiecte. Ce nu s-a votat -  de unde se iau banii (9 miliarde euro) și când va fi făcută - ar putea fi un impediment STOP DNA a solicitat de la Camera Deputaților(?) aprobarea pentru cercetarea lui Tăriceanu pentru luare de mită, faptă care s-ar fi petrecut în timpul mandatului de premier al acestuia. Ar fi vorba  despre ceva ce s-a întâmplat în urmă cu vreo 10 ani și este, foarte probabil, efectul unui denunț al unui inculpat strâns cu ușa. Se vehiculează existența unui comision de 10% pentru achitarea plăților unui contract de 20 milioane euro. Ceva mirosind a... Microsoft! Nota bene: de data aceasta ancheta nu a mai beneficiat de sprijinul SRI!"

Andrei Pleşu: Mihai Şora. Amiaza prezenţei (Adevărul)
"Ieri, 7 noiembrie, dl Mihai Şora a împlinit 102 ani. E unul dintre cei mai misterioşi oameni pe care i-am întînit. Simplu, dar indescifrabil. Cordial, dar singuratic. Echilibrat între dinamica interogativităţii şi buna aşezare a surîsului. Îi doresc mulţi ani şi mă bucur să-i reamintesc, omagial, textul pe care i l-am dedicat la aniversarea centenarului. DE ACELASI AUTOR Note, stări, zile Creştinism necreştinesc După referendum Adăugînd un pasaj din Emil Cioran, pe care mi l-a semnalat fostul meu coleg de redacţie, dl Matei Pleşu… Iată-l: „Dacă ar fi rămas la Paris, [Mihai Şora] ar fi scris cărţi, ar fi urmat o carieră universitară, ar fi dus, în cele din urmă, o existenţă oarecare; acolo [în România], a înţeles, după douăzeci de ani de tăcere – şi ce tăcere! – lucruri la care nici măcar n-ar fi visat, dacă ar fi rămas aici.“ (E.M. Cioran, Cahiers, ianuarie 1967)."

Dan Constantin: Revanșa lui Toni Greblă (Jurnalul Naţional)
"Toni Greblă s-a întors la Curtea Constituțională. Nu pentru a intra în roba vișinie a judecătorilor constituționali, ci pentru a pleda în fața foștilor colegi, ca reprezentant al Guvernului, în favoarea eliminării unei încălcări a legii produse chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție. Tragerea la sorți a tuturor magistraților care formează completele de cinci este problema aflată în disputa supusă judecății CCR. Doamna Tarcea, președinta Curții Supreme, apără procedura folosită, a loteriei parțiale, legală până la intrarea în vigoare a noii prevederi. Sensurile mereu interpretabile ale limbii române, dar și ale legilor sunt mană cerească pentru juriști care scot de aici „măreția Dreptului”, formula de referință a expiratului Zegrean. La ora când scriu aceste rânduri, dezbaterile sunt în toi. Am reținut însă că indiferent de verdictul CCR, pe doamna Tarcea nimic nu o poate convinge că nu are dreptate în speța în cauză, adică o aplicare a legii nu „de îndată”, ci doar „după” Revelionul 2019."

Marius Ghilezan: „America, great again!“ (Romania Libera)
"Alegerile parţiale din SUA au consolidat conceptul lui Donald Trump „America, great again“, după alegerile preliminare din noaptea trecută. Republicanii şi-au asigurat majoritatea confortabilă în Senat, forul superior al parlamentului american, bazat pe principiul „advice and consent“ (consiliere şi consimţământ). Democraţii au majoritatea în Camera Reprezentanţilor, forul inferior. Aşa sunt alegătorii din SUA pregătiţi. Ei nu dau întotdeauna întreaga putere unei singure forţe, chiar dacă republica e prezidenţială. Conceptul de checks and balances, atât de des folosit de către politologi, cât și de oficialii europeni, a fost deseori tradus incorect cu sintagma controlul dintre  puteri, dar în sinea lui - checks and balances - înseamnă în traducere liberă: frâne și echilibru. Pe scurt, se referă la faptul că într-un stat de drept fiecare putere, Președintele, Justiția și Parlamentul, trebuie să se țină reciproc în șah prin virtutea faptului că au agende diferite. Acest lucru se pare că nu reuşeşte în România, ţară neobişnuită cu coabitarea."

Iulian Anghel: Spitalele regionale se fac la sfântu-aşteaptă, autostrada Iaşi-Târgu Mureş a fost votată în Parlament, dar guvernul nu are bani pentru ea, iar parteneriatele public-privat ale lui Vâlcov sunt himere, pentru că nimeni nu-ţi dă bani pe care să-i ceară apoi de la urmaşii lui Vladimir Putin (Ziarul Financiar)
"Nu reuşeam de vreo două săptămâni să înţeleg substratul scandalului dintre comisarul european pentru politică regională Corina Creţu (PSD) şi guvernul de la Bucureşti (tot PSD) pe tema spitalelor regionale care aveau asigurată o finanţare de la UE de 150 mil. euro, la preţul total estimat iniţial de 600 mil. euro. Creţu insista ca ele să fie făcute, în parte, din fonduri UE, în vreme ce purtătorii informali de cuvânt ai PSD ţipau că această variantă este prea scumpă şi că spitalele vor fi făcute în parteneriat public-privat. Nu înţelegeam de ce este „scump” ca cineva să-ţi dea 150 de milioane de euro, fără să-ţi ceară nimic, de vreme ce parteneriatele public-privat nu exclud fondurile UE: Grecia, de pildă, a avut între 2000 şi 2014 opt parteneriate public – privat în valoare de 6,8 miliarde de euro, din care 3,3 miliarde de euro, adică jumătate din întreaga sumă, au fost bani nerambursabili de la UE."

Format: 

Topic: