28 mai 2022

Parlamentul European include Marocul în ancheta sa privind spionajul prin intermediul programului israelian de soft Pegasus

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Promotorul inițiativei vede „indicii că țara respectivă a fost capabilă să întreprindă activități de spionaj pe telefoanele membrilor Executivului spaniol” și numai.

Comisia de anchetă privind Pegasus din Parlamentul European va include Marocul în activitatea sa. Deputații europeni vor investiga responsabilitatea care ar putea reveni asupra Rabatului în spionajul a peste 200 de numere de telefon spaniole în cursul anului 2021, inclusiv ale șefului guvernului spaniol și ale miniștrilor săi ai Apărării și Internelor.

De altfel, inițiativa ridică, din partea grupului liberalilor din Ultimii European, posibilitatea „înființării, cât mai curând, a unei misiuni de anchetă în Maroc”. Rezumatul se bazează pe constatările Forbidden Stories și Amnesty International privind „utilizarea ilegală a tehnologiilor de supraveghere de către autoritățile marocane împotriva societății civile din Maroc și Sahara de Vest”.

Impulsul acestor lucrări vine după ce așa-numitul caz Pegasus a izbucnit în Spania în urmă cu trei săptămâni și, mai ales, după ce a dus la încălcarea și furtul a peste 10,4 gigaocteți de date de pe telefoanele oficiale ale lui Pedro Sánchez, Margarita Robles și Fernando. Grande-Marlaska, pe lângă tentativa de pătrundere în telefonul actualului Ministru al Agriculturii, Luis Planas, coincidență interesantă… fost ambasador în Maroc.

Faptul că datele incursiunilor în dispozitivele celor trei persoane cu cea mai mare responsabilitate politică pentru securitatea externă și internă a Spaniei coincid cu cea mai grea parte a crizei în relațiile bilaterale cu Marocul – mai și iunie 2021 – alimentează suspiciunile.

Până acum, au apărut doar zilele exacte ale breșelor de securitate la telefonul președintelui: 19 mai, a doua zi după vizitarea enclavei Ceuta, după asaltul a 10.000 de persoane, migranți, „sponsorizate de autoritățile lui Mohamed al VI-lea”, și 31 mai, aceeași lună. Restul intruziunilor au fost întreprinse, posibil de către serviciile de informații marocane în telefoanele miniștrilor Robles, de la Apărare și Marlaska, de la Interne si o tentativă eșuată în cazul telefonului lui Luis Planas- câteva săptămâni mai târziu, în iunie.

Suspiciuni îndreptate în direcția Rabatului

Inițiativa, semnată de europarlamentarul Jordi Cañas (Cs), susține că „în calitate de vecin apropiat, Marocul este un partener privilegiat al UE în domeniul cooperării politice și economice”, așa că trebuie luată în considerare eventuala sa lipsă de loialitate, dacă a fost cazul și taxată că atare.

Cu atât mai mult, ținând cont de recenta schimbare a poziției politice a Guvernului Spaniei cu privire la Sahara Occidentală și pentru că Guvernul nu a negat posibilitatea revizuirii acelui demers, întreprins pentru a rezolva tensiunile cu Rabatul, în cazul „demonstrării că Marocul s-a aflat în spatele spionajului” și a posibilei utilizări a informațiilor descărcate, acest lucru va afecta relația bilaterală și încrederea reciprocă.

Adevărul este că Ministerul spaniol al afacerilor externe nu neagă această posibilitate, dar, cel puțin pentru presă, pare a transmite semnalul că exclude folosirea ei: „Relațiile internaționale se bazează pe fapte, nu pe presupuneri”, a susținut miercuri José Manuel Albares, după întâlnirea cu Naser Burita, omologul său marocan, la Marrakech.

Documentul remis de deputatul spaniol la Bruxelles se încheie avertizând că „folosirea ilegală a programelor spion împotriva statelor membre ale UE este pur și simplu inacceptabilă și trebuie investigată”. Sesiunea plenară a comisiei va primi propunerea la următoarea ședință și trebuie să decidă cu majoritate.

„Am solicitat această misiune în Maroc din cauza indicațiilor și suspiciunilor că acea țară ar fi putut fi un inductor de spionaj pe telefoanele membrilor Executivului spaniol”, argumentează Jordi Cañas.

Comisia a fost constituită tocmai în săptămâna în care publicația de peste ocean, The New Yorker, și-a publicat raportul despre presupusul spionaj a 63 de politicieni, lideri și activiști ai mișcării de independență catalane și basce din Spania. Astfel, pe 19 aprilie, guvernul a încercat să ignore așa-numitul caz Pegasus, susținând că aceste dezvăluiri „nu sunt nimic nou”.

Prima ședință a comisiei de deputați a avut deja loc la Bruxelles. Printre reprezentanți se numără trei susținători catalani ai independenței, Carles Puigdemont (fost președinte catalan și fugar de justiția spaniolă), din Junts, și republicanii Diana Riba, în calitate de vicepreședinte secund al forului, și Jordi Solé (despre care se presupune că ar fi fost, și el, spionat cu Pegasus) și care, la rândul lor, semnalează că vor să se facă lumină.

A contribuit Ciprian Pop cu informații recente din presa scrisă și audiovizuală spaniolă

Sursa foto: Pixabay