Publicat: 26 Iunie, 2012 - 23:16
Share
Alocuțiunea și declaraţia preşedintelui Traian Băsescu la finalul conferinței

„Excelenţa Voastră domnule preşedinte Gül,
Excelenţa Voastră domnule preşedinte Nikolici,
Excelenţele Voastre domnilor preşedinţi, prim-miniştri şi miniştri,
Doamnelor şi domnilor,

Sunt încântat să mă aflu astăzi la Istanbul, o poartă principală către Marea Neagră şi un oraş care, prin generozitatea şi dinamismul ce îl caracterizează ne oferă tuturor mereu ocazii să contemplăm, sau să luăm decizii cu privire la această Mare care ne uneşte. Doresc să folosesc acest prilej pentru a mulţumi gazdelor noastre care au reconfirmat ospitalitatea şi bunăvoinţa poporului turc. Cred că sunt în asentimentul tuturor delegaţiilor de aici când spun că la aniversarea a 20 de ani de existenţă, Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre şi-a atins maturitatea.

Distinşi participanţi,
La acest moment aniversar, este timpul să punctăm rolul avut de liderii care conduceau statele fondatoare acum două decenii şi care au răspuns pozitiv iniţiativei vizionare avansate de fostul preşedinte Turgut Özal, a cărui memorie o omagiem, şi de premierul de atunci – Süleyman Demirel. Fondarea CEMN, transformată în OCEMN, s-a petrecut în ritmul alert al evenimentelor care au marcat primii ani de după Războiul Rece. Faptul că după 20 de ani această structură a evoluat şi a devenit cea mai reprezentativă şi instituţionalizată organizaţiei de cooperare regională economică demonstrează soliditatea şi pertinenţa crezului acestor fondatori ai OCEMN.

Aniversarea de astăzi este pentru toţi o ocazie de a analiza realizările Organizaţiei. O evaluare corectă ne va permite să îndreptăm erorile şi să creionăm o strategie coerentă pentru perioada imediat următoare. Consider că „Agenda Economică pentru un parteneriat întărit în OCEMN” stabileşte liniile strategice ale cooperării economice regionale la Marea Neagră, răspunzând realităţilor şi nevoilor statelor membre.

În acelaşi timp, implementarea coerentă a documentului lansat de Consiliul Ministerial de la Bucureşti şi adoptat de Consiliul Ministerial de la Belgrad, „Strategia de Comunicare Publică a Organizaţiei”, va contribui la creşterea profilului regional şi european al OCEMN. Această preocupare de creştere a relevanţei şi a vizibilităţii Organizaţiei constituie răspunsul oportun faţă de evoluţiile din ultimele două decenii.

OCEMN are nevoie de o reformă autentică şi România a insistat în acest sens în ultimele două preşedinţii în exerciţiu pe care le-a deţinut. La rândul meu, am subliniat acest lucru acum cinci ani, când am marcat a 15-a aniversare a OCEMN. Organizaţia are nevoie de structuri decizionale mai flexibile, care să poată da lumină verde proiectelor în domeniile prioritare de cooperare. Numai în acest mod OCEMN va putea fi la înălţimea aşteptărilor pe care le avem de la această organizaţie.

Doamnelor şi domnilor,
Avem nevoie în această structură de o cultură a dialogului autentică, de un cod de conduită care să permită substanţierea discuţiilor care devin adesea prizonierele neînţelegerilor politice. Regiunea a trecut în ultimii 20 de ani prin transformări radicale. Conflictele îngheţate de pe teritoriile unora dintre statele membre fac parte din aceste schimbări.

Am convingerea că niciunul dintre noi nu doreşte ca identitatea acestei regiuni să fie una negativă. Deşi Organizaţia nu dispune de instrumentarul adecvat pentru abordarea şi soluţionarea conflictelor îngheţate, dezvoltarea cooperării economice regionale, la nivelul Organizaţiei, este de natură să contribuie substanţial la creşterea economică, consolidarea contactelor interumane şi de afaceri, astfel aducându-se un aport direct la creşterea încrederii reciproce.

Apreciez că este necesară, mai mult decât oricând, dezvoltarea unui numitor comun pentru acţiunea noastră comună şi consider că acesta poate fi identificat doar prin dialog. Abordarea noastră trebuie să rămână cuprinzătoare, deschisă, transparentă şi constructivă. Această abordare trebuie direcţionată către consacrarea unor principii şi obligaţii ale statelor membre în materia cooperării regionale multilaterale, de natură să contribuie la îmbunătăţirea dialogului şi a climatului de cooperare şi să protejeze Organizaţia de derapaje şi blocaje datorate unor cauze nelegate direct de obiectivul şi activitatea acesteia. Şi, aici, aş face o subliniere, dacă din cauza disputelor dintre unele state membre legate de comunicările Summitului nu vom avea o declaraţie adoptată de noi toţi, ca rezultat al Summitului nostru, este proba că avem nevoie de mai multă cooperare. Până la urmă putem da de-o parte ce ne desparte şi ar trebui să ne asumăm ceea ce ne leagă şi ne leagă viitorul acestei regiuni.

România a susţinut constant integritatea teritorială şi suveranitatea tuturor statelor OCEMN şi înţelege importanţa soluţiilor durabile pentru toate ameninţările la adresa securităţii şi stabilităţii din această regiune. Rolul OCEMN nu este acela de a oferi răspunsuri pentru aceste preocupări, ci de a crea un mediu favorabil pentru ca soluţiile să poată apărea în acele formate de dialog consacrate. Astfel vom menţine Organizaţia concentrată pe domeniul economic şi vom putea coagula o cooperare eficientă în transporturi, energie, protecţia mediului şi schimbările climatice, agricultură sau turism. În acest mod se vor genera locuri de muncă, soluţii pentru mediu în contextul dezvoltării infrastructurii rutiere sau energetice, contribuind la prosperitatea regiunii.

Distinşi participanţi,
OCEMN a lansat două proiecte de anvergură a căror finalizare va demonstra capacitatea de a mobiliza resurse şi voinţă politică. Mă refer la magistralele maritime ale Mării Negre şi la Autostrada Inelară a Mării Negre. Avansate acum cinci ani, cele două proiecte nu sunt finalizate, ba aş spune că sunt chiar în stadiu incipient. Consider că este înţelept să ne concentrăm pe acele sectoare care împiedică realizarea proiectelor şi să oferim cele mai potrivite rezolvări. Suntem foarte interesaţi şi angajaţi în concretizarea magistralelor maritime la Marea Neagră, având în vedere şi experienţa Uniunii Europene în domeniu. În ceea ce priveşte Autostrada Inelară a Mării Negre, România a trasat deja tronsonul naţional.

Proiectele Uniunii Europene faţă de această regiune sunt la început. Prin Sinergia Mării Negre, UE a propus trei parteneriate asumate chiar de statele membre ale UE care fac parte din OCEMN. Avem convingerea că parteneriatul pentru mediu, coordonat de România, deja lansat, va continua să se concretizeze şi să producă rezultatele pe care le dorim, în beneficiul tuturor. Totodată, ne exprimăm speranţa că parteneriatul pentru mediu va fi în curând urmat de parteneriatul pentru transporturi , gestionat de Grecia, şi parteneriatul pentru energie, coordonat de Bulgaria. Organizaţia trebuie să se comporte ca o structură deschisă, conectată la dezvoltările europene majore. Totodată, poziţionarea strategică a regiunii o face uşor conectabilă cu Asia Centrală sau Orientul Mijlociu. Caucazul reprezintă vecinătatea noastră imediată. Potenţialul regiunii este imens şi chiar dacă principala trăsătură rămâne cea economică, ea nu trebuie limitată sau izolată de dinamica din zonele conexe. Perspectiva sectorială a OCEMN este îndeajuns de generoasă pentru a asigura punţi de legătură cu statele din regiunile învecinate. Coridoarele de transport energetic sunt parte a acestei componente economice. Alături de Georgia, Azerbaijan şi Ungaria, România a lansat un proiect ambiţios în domeniul LNG. Trei state din OCEMN cooperează cu un partener de dialog sectorial al Organizaţiei într-un proiect de pionierat al cărui succes va încuraja proiecte la fel de îndrăzneţe. Diversificarea resurselor şi rutelor energetice va deveni realitate şi componenta de mediu va fi accentuată. Din regiune se pot genera aşadar proiecte majore, în spiritul tendinţelor de la nivel internaţional, care deservesc un areal geografic dincolo de cel al Mării Negre.

Doamnelor şi domnilor,
Angajamentul României pentru succesul OCEMN este unul profund şi puteţi conta pe România ca pe un facilitator al consolidării cooperării la Marea Neagră. Aşa cum fondatorii au avut viziunea pentru a crea CEMN în forma în care este azi, noi, liderii prezenţi, va trebui să dăm dovadă de un nou spirit vizionar faţă de cum vrem să arate OCEMN, respectiv:
- o organizaţie condusă şi gestionată cu competenţă şi eficienţă. Vom fi alături de noul Secretar general în întărirea rolului OCEMN la nivel european, într-o relaţie consolidată cu Uniunea Europeană şi concentrată pe proiecte concrete;
- o organizaţie capabilă să atragă finanţare pentru regiune şi, nu în ultimul rând,
- o organizaţie capabilă să genereze dialog autentic între statele membre.

Avem datoria să reuşim în acest efort şi doresc să adresez un apel călduros către gazdele noastre, exprimându-mi convingerea că viitoarea preşedinţie în exerciţiu a Turciei survine în cel mai oportun moment pentru realizarea dezideratelor pe care le-am menţionat. Considerăm că succesul reuniunii noastre va fi dat de consensul asupra necesităţii reuşitei unui real proces de adaptare a OCEMN la realităţile secolului al 21-lea. Sprijinul nostru pentru viitoarea preşedinţie este deplin. De asemenea, sunt convins că statele membre vor acorda toată susţinerea pentru ca OCEMN, în al treilea deceniu de la fondare, să devină un exemplu de cooperare regională într-un spaţiu geografic identificat istoric cu diversitatea.

Închei prin a mulţumi încă odată gazdelor noastre şi felicit Serbia pentru mandatul exercitat la preşedinţia Organizaţiei.

Înainte de a vă mulţumi pentru atenţie, fac un apel să încercăm să îndepărtăm ceea ce ne-ar putea împiedica să avem un document adoptat la acest summit. Vă mulţumesc mult!
 

Marţi, 26 iunie a.c., la Istanbul, Republica Turcia, la lucrările Summitului Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, la final, Preşedintele României  a susţinut următoarea declaraţie:

"Bună seara. În primul rând, aş sublinia un lucru: de unde la începutul Summitului se prefigura un summit fără declaraţie adoptată, Summitul s-a terminat cu o declaraţie adoptată, ceea ce este un succes având în vedere că nici la Summitul trecut de la Belgrad nu se reuşise adoptarea unei declaraţii. Am să vă spun şi de ce, dar deocamdată aş sublinia ceea ce noi am susţinut. În primul rând am plecat de la premisa că este o sesiune aniversară. Organizaţia împlineşte 20 de ani de la înfiinţare, înfiinţare pe care o datorăm şefilor de stat din acea vreme, de acum 20 de ani, deci inclusiv preşedintelui Ion Iliescu, şi ea reflectă o iniţiativă a preşedintelui Turgut Özal şi a primului-ministru Süleyman Demirel, dar meritul este al fondatorilor care au reacţionat la această propunere a celor doi demnitari turci. A fost o primă reacţie a regiunii ca efect al terminării Războiului Rece. În ceea ce ne priveşte, susţinem că în acest moment este necesară o evaluare corectă a organizaţiei, evaluare care să ne dea soluţiile pentru perspectiva organizaţiei. De asemenea, am susţinut în intervenţia mea necesitatea creşterii relevanţei Organizaţiei, lucru care, dincolo de faptul că trebuie să aibă la bază realizări, este legat şi de o mult mai bună comunicare legată de obiectivele Organizaţiei, de obiectivele multilaterale din interiorul Organizaţiei şi legată de interesele Organizaţiei.

Am susţinut în intervenţia mea că Organizaţia are nevoie de o reformă puternică pentru că este suficient de matură pentru a deveni eficientă. Am susţinut că trebuie să coborâm nivelul decizional şi să-l flexibilizăm. A rămâne cu deciziile strict la nivelul şefilor de stat sau de guvern sau la nivelul summiturilor este un impediment în funcţionarea Organizaţiei. Un alt lucru pe care trebuie să-l refacem în interiorul Organizaţiei, şi eu cred că astăzi s-a făcut un pas extrem de important, este să facem din Organizaţie o organizaţie în care să funcţioneze cultura dialogului. Dacă de fiecare dată o să ne aducem aminte de conflictele îngheţate, deşi Organizaţia nu are atribuţiuni în rezolvarea conflictelor îngheţate, cu siguranţă că vom continua să blocăm funcţionarea Organizaţiei. În mod categoric, o atmosferă de comunicare în interiorul Organizaţiei ar putea contribui şi la crearea climatului necesar ca progresele în rezolvarea conflictelor îngheţate să fie realizate chiar de formatele în care se discută conflictele îngheţate. Dar avem nevoie să comunicăm, avem nevoie să nu mai facem din conflictele îngheţate prioritatea dezbaterilor, în condiţiile în care Organizaţia nu are nicio atribuţiune şi niciun fel de capacitate de a rezolva problema conflictelor îngheţate. În schimb, Organizaţia poate să creeze o atmosferă care să ajute formatele consacrate pentru discutarea conflictelor îngheţate şi să rezolve problema.

De altfel, repet, problema conflictelor îngheţate este cea care şi blochează evoluţia pozitivă a Organizaţiei şi de aceea am solicitat o analiză a reformării modului de funcţionare a OCEMN şi trebuie să înţelegem că această organizaţie este extrem de importantă pentru regiune, extrem de importantă, pentru că este cea mai puternică organizaţie regională a statelor din jurul Mării Negre, conţine în ea trei state membre ale Uniunii Europene: Grecia, Bulgaria, România. În plus, sunt state care, unele se află în negociere de aderare, cum este Turcia, altele, cum este Serbia, care deja au primit invitaţia de a începe negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. În intervenţia mea am precizat foarte clar că nu ne modificăm conceptul şi nu ni-l flexibilizăm în ceea ce priveşte respectarea integrităţii teritoriale a statelor. Dar aceasta este o problemă care nu ţine de OCEMN. Obiectivul OCEMN-ului este crearea relaţiilor economice, sociale, parteneriale în regiune, ca o garanţie a păcii, a securităţii şi a viitoarei prosperităţi a regiunii. Am subliniat că, deşi vorbim de 5 ani de două mari proiecte, proiectul legat de liniile maritime şi proiectul legat de Autostrada Inelară a Mării Negre, s-au făcut prea puţine progrese exact din această cauză, a blocajelor politice generate de continua discutare a conflictelor îngheţate într-un format regional care nu are putere să rezolve conflictele îngheţate. Am subliniat că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă priorităţi regionale, adică transporturi, energie, mediu, agricultură, turism, schimbări climatice şi, în mod deosebit, crearea de locuri de muncă prin creşterea activităţilor comerciale, economice, între statele membre ale Organizaţiei.

De asemenea, am readus în discuţie sinergia Mării Negre, un proiect susţinut de România şi adoptat de Uniunea Europeană, care vizează trei mari zone de interes pentru UE, şi anume programul pentru mediu, programul pentru transporturi şi programul pentru energie. Dacă vreţi, responsabilităţile distribuite de Uniunea Europeană au fost: România responsabilă pentru mediu, Grecia responsabilă de programul de transporturi şi Bulgaria responsabilă de programul energetic. De ce România a optat pentru asumarea responsabilităţilor pentru programul de mediu în interiorul sinergiei Mării Negre? Dintr-un motiv simplu: noi suntem şi coautori ai proiectului legat de strategia Dunării, suntem interesaţi în ceea ce priveşte mediul, de Delta Dunării şi de o Mare Neagră curată, ecologizată. Şi, din acest punct de vedere, trebuie să spun că singurul program declanşat, în care responsabilul din interiorul UE a făcut paşi în începerea implementării este România. Am arătat tipul de programe, de proiecte regionale care pot servi interesele tuturor statelor membre şi statelor din regiune, nu numai a statelor membre. Şi am exemplificat proiectul AGRI, care este un proiect al cărui studiu de fezabilitate este spre finalizare, fiind susţinut şi de guvernul Statelor Unite în realizare şi finalizare. În acelaşi timp, am plecat de la acest exemplu pentru a susţine ideea că se pot realiza proiecte multilaterale în interiorul Organizaţiei.

Acum aş vrea să fac următoarea precizare. Vreau să mulţumesc preşedintelui Ilham Aliyev, şi îi mulţumesc public, pentru ridicarea condiţiilor care au permis realizarea unui document final al Summitului. De asemenea, vreau să mulţumesc primului-ministru Borisov, care a susţinut la fel de puternic ca şi mine necesitatea de a face din Organizaţie o organizaţie care să vegheze la problematica economică, să implementeze proiecte şi să-i lăsăm pe cei care trebuie să rezolve problemele conflictelor îngheţate să le rezolve, pentru că OCEMN-ul nu are astfel de atribuţii. Repet, România nu abdică de la principiul său legat de integritatea teritorială a statelor, fie că vorbim de Moldova, fie că vorbim de Georgia, fie că vorbim de Azerbaidjan. Dar nu OCEMN-ul este sediul problemei. OCEMN-ul are misiune să permită dezvoltarea economică a statelor din regiune. Mai mult decât atât, OCEMN se întinde până la frontiera cu Asia Centrală, înspre răsărit, şi se întinde până în Orientul Mijlociu, în sud-est. Deci, este o organizaţie aşezată între zone extrem de importante şi din punct de vedere economic şi din punct de vedere al securităţii. De aceea, a fost apelul meu foarte puternic la restructurarea Organizaţiei şi la redefinirea obiectivelor pe care Organizaţia le are. Asta în câteva cuvinte. Vă mulţumesc!”