25 iunie 2022

Paștele, cea mai mare sărbătoare creștinească

Distribuie pe rețelele tale sociale:

”Praznicul praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor” – așa este definită în cântările de bază bisericești cea mai veche sărbătoare creștină. Pe care o prăznuim din nou, milioane de români strânși la miezul nopții dinspre sâmbătă spre duminică, strânși în jurul bisericilor de lângă casă sau de mai departe, după cum ne poartă credința sau întâmplarea.

Începând cu anul 1927, bisericile ortodoxe serbează Paștele între 22 martie și 25 aprilie. Paștele ortodox se serbează după cel catolic, diferența dintre ele mergând uneori până la o lună. Coincidențele între cel catolic și cel ortodox sunt rare și întâmplătoare.

Istorie și etimologie
”Cuvântul Paști vine din limba ebraică, prin filieră latină, sub forma pluralului paschae și înseamnă trecerea. Prin analogie cu Paștele iudaic sau sărbătoarea azimilor, care amintea de trecerea și eliberarea iudeilor din robia egipteană, Paștele creștin înseamnă trecerea de la moarte la viață și eliberarea din robia păcatului și a morții adusă de Iisus Hristos prin învierea Sa din morți” (preot prof. dr. Nicolae Necula – ”Biserică și cult pe înțelesul tuturor”).

”Hristos a înviat!”
”Pentru creștini Paștele a fost și rămâne sărbătoarea cea mai plină de bucurie, exprimată prin abundența de lumină și frumusețe a slujbei divine. Creștinii se salutau și se salută și azi cu formulele: ”Hristos a înviat!” și ”Adevărat a înviat!” până la Înălțarea Domnului.
În trecut, cu acest prilej se eliberau prizonierii și sclavii, se aduceau ofrande la biserică și mai ales ouă roșii, care amintesc de sângele Mântuitorului, se binecuvântau și se împărțeau săracilor. Se făcea botezul catehumenilor (catehumen = persoană adultă pregătită pentru primirea botezului ortodox) și se interziceau petrecerile deșănțate și actele de penitență și întristare. Paștele rămâne inima spiritualității ortodoxe.”

Articol de Gabriela Boceanu