5 octombrie 2022

Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale, Daniela Gîtman, a participat marţi, 13 aprilie 2021, la masa rotundă „Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii”, organizată de Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. Acest eveniment a marcat debutul unei serii de manifestări dedicate aniversării, în acest an, a 65 de ani de la aderarea României la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – UNESCO. Pe agenda discuţiilor au figurat teme legate de rolul UNESCO în salvgardarea patrimoniului natural, a siturilor şi a monumentelor, precum şi a patrimoniului imaterial al României.

În intervenţia sa, secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale a evidenţiat importanţa evenimentului găzduit de Palatul Parlamentului, masa rotundă având o relevanţă cu atât mai sporită în condiţiile în care se desfăşoară înaintea celebrării, la 18 aprilie, a Zilei Internaţionale a Monumentelor şi Siturilor UNESCO, dată la care marcăm şi promovăm patrimoniul cultural la nivel internaţional. Din această perspectivă, a evocat importanţa aderării ţării noastre la UNESCO şi a colaborării, de-a lungul timpului, cu această organizaţie, care a avut, încă de la înfiinţarea sa, un rol strategic în consolidarea cooperării internaţionale în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei.

În egală măsură, oficialul MAE a subliniat oportunitatea pe care acest context aniversar o oferă pentru reafirmarea ataşamentului României faţă de multilateralism şi de valorile şi principiile Organizaţiei Naţiunilor Unite. În acest sens, a evidenţiat rolul extrem de important pe care UNESCO l-a avut şi îl are în dinamizarea cooperării cu statele din regiune, cu care România a pregătit şi promovat o serie de dosare comune transnaţionale, precum „Tradiţiile asociate zilei de 1 Martie”, „Creşterea cailor lipiţani” şi „Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”. A exprimat, de asemenea, importanţa politică a prezenţei României în cadrul UNESCO, mai ales din perspectiva politicii de vecinătate, a iniţiativelor, parteneriatelor şi cooperărilor transfrontaliere în care ţara noastră a fost parte după aderarea la organizaţie, precum şi a transferului de bune practici în beneficiul statelor fragile sau mai puţin dezvoltate.

Secretarul de stat Daniela Gîtman a arătat, totodată, că graţie eforturilor conjugate ale forurilor responsabile, instituţiilor de resort şi ale societăţii civile, care s-au implicat activ în promovarea şi protejarea patrimoniului naţional, în cei 65 de ani de la aderare, prezenţa românească în peisajul universal UNESCO a fost în continuă creştere şi diversificare. Astfel, în acest moment, România este prezentă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO prin şase elemente culturale şi două naturale, iar în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii cu şapte elemente.

Secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale a apreciat, în finalul intervenţiei, faptul că împlinirea a 65 de ani de la aderarea României la UNESCO reprezintă un moment unghiular pe agenda priorităţilor de diplomaţie culturală şi publică a Ministerului Afacerilor Externe, moment care este marcat în moduri relevante pentru imaginea României, prin intermediul Delegaţiei Permanente a României pe lângă UNESCO – Paris şi al partenerilor instituţionali şi din societatea civilă.

Informaţii suplimentare
La masa rotundă „Patrimoniul mondial UNESCO din România – provocări şi soluţii” au participat preşedintele Senatului României, preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO şi membrii acesteia, consilierul prezidenţial pentru cultură, culte şi minorităţi naţionale, reprezentanţi ai Academiei Române, Ministerului Culturii şi Institutului Naţional al Patrimoniului, ambasadorul – delegat permanent al României pe lângă UNESCO, reprezentanţi ai Patriarhiei Române, Ministerului Educaţiei, Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Bibliotecii Naţionale a României, Institutului Cultural Român şi ai Consiliilor Judeţene.