Publicat: 27 Mai, 2020 - 08:33
Share
din punct de vedere al relaţiilor noastre şi al dezvoltării României

În continuarea comunicatului de presă privind declaraţiile susţinute de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul conferinţei de presă comune cu ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei Peter SzijjartĂł (Bucureşti, 26 mai 2020), transmitem mai jos transcriptul declaraţiilor omologului ungar şi al sesiunii de întrebări şi răspunsuri.

Peter Szijjarto: Bună ziua! Vă salut cu respect pe dumneavoastră, mulţumesc pentru invitaţie domnului ministru Bogdan Aurescu. Nu este prima oară când ne întâlnim, au trecut peste cinci ani de când ne-am întâlnit prima oară - dacă am numărat bine, am lucrat în această perioadă cu cinci miniştri de externe, dar şi acum cinci ani, personal, am apreciat în mod deosebit colaborarea bilaterală. Sper că această relaţie pe care am construit-o între noi va avea un efect pozitiv şi în raport cu relaţia noastră bilaterală.

Esenţa politicii externe a Ungariei aş putea să o sintetizez în două elemente: noi, în spaţiul Europei Centrale, în privinţa cooperării central-europene suntem interesaţi de întărirea substanţială a acesteia, pe de altă parte, din punctul nostru de vedere întotdeauna, ne-am bazat în relaţiile noastre bilaterale pe respect reciproc.

Îi respectăm pe partenerii noştri, dar, ca o naţiune de peste 1.000 de ani, aşteptăm, desigur, acest respect. Pe această bază de respect reciproc ne dorim să fie construită colaborarea cu România. Nu trebuie ca cineva să fie fizician nuclear ca să vadă justeţea afirmaţiei că este mult mai bine să fim în relaţii bune decât rele şi noi ne străduim să fim în relaţii bune.

Este interesul celor peste 1,5 milioane de maghiari care trăiesc pe teritoriul Ardealului respectiv în Ţinutul Secuiesc.

În ceea ce priveşte colaborarea cu vecinii noştri un exemplu bun poate să fie relaţia cu Serbia şi Slovacia. Având în vedere că, acum un deceniu, nici cu slovacii, nici cu sârbii relaţiile bilaterale nu erau despre cât de bine ne înţelegeam, dar după aceea, în urma unor eforturi de stabilire a încrederii, am reuşit să stabilim cele mai bune relaţii din toate timpurile şi cu sârbii şi cu slovacii. Sper că, în urma eforturilor personale, cât şi în urma eforturilor depuse de guvernele noastre, vom putea repara în viitor colaborarea între guvernele noastre, ungar şi român.

Dacă nimic altceva, atunci pandemia ne-a arătat cât suntem de obligaţi aici, în inima Europei, să colaboram. În urma pandemiei, a apărut o colaborare normală, consistentă între cele două ţări.

Cetăţenii români pot să tranziteze Ungaria când vin din Europa de Vest sau pleacă în Europa de Vest. Cetăţenii români care aterizează pe Aeroportul Internaţional Franz Liszt din Budapesta pot imediat să tranziteze ţara spre graniţa comună ungaro-română. Personal, ne-am înţeles cu domnul Bogdan Aurescu privind traficul transfrontalier care funcţionează impecabil. Miniştrii noştri de interne s-au înţeles asupra faptului că prin cele 11 puncte de trecere a frontierei se poate realiza micul trafic transfrontalier. Mulţumim ajutorului autorităţilor române în ceea ce priveşte participarea la Bacalaureat pentru elevii care trăiesc aici, dar studiază în Ungaria.

Ar fi bine dacă am putea să extindem această cooperare normală, focalizată pe interes reciproc, pe care am stabilit-o în contextul epidemiei, în perioada următoare şi în alte domenii. Consider că cheia pentru aceasta este să ne bazăm pe ceea ce ne leagă şi pe legăturile naţionale, maghiarii care trăiesc în România şi românii care trăiesc în Ungaria. Aceasta ar putea să fie în mod particular un pod, având aceste două comunităţi care ne leagă. De aceea, îi rog pe prietenii români să se uite la maghiarii care trăiesc în România ca la o oportunitate, din punct de vedere al relaţiilor noastre şi al dezvoltării României.

Noi, în orice caz, aşa ne uităm la comunitatea românească din Ungaria. De aceea, îi şi sprijinim să-şi trăiască identitatea, să îşi îngrijească tradiţiile şi să îşi folosească limba. Şi tot acelaşi lucru le cerem prietenilor români în ceea ce priveşte maghiarii care trăiesc în România. De aceea, aş vrea să vă informez pe dumneavoastră că de când noi guvernăm în Ungaria, de peste zece ani, am crescut de cinci ori sprijinul bugetar acordat minorităţilor naţionale, respectiv celei româneşti şi în acest moment este în faţa Parlamentului ungar o legislaţie a naţionalităţilor în baza căreia minorităţile, instituţiile operate de naţionalităţi primesc în proprietate spaţiile atâta timp cât acestea sunt folosite în scopul educaţional sau cultural iniţial.

Sprijinim copiii acestor minorităţi să poată să ajungă în ţările vecine, în tabere, şi ne bucurăm că România sprijină participarea elevilor români din Ungaria în tabere din România. E normal ca România să sprijine comunitatea care trăieşte în Ungaria, având în vedere că tot aşa şi noi sprijinim comunitatea maghiară care trăieşte în România, aparţinem aceleiaşi naţiuni. De aceea, sprijinim activităţile religioase educaţionale şi economice ale comunităţilor respective. Considerăm că comunităţile care locuiesc pe teritoriul celeilalte ţări ne leagă.

Pentru că tot vorbesc despre legături, acum pot vorbi şi despre cele economice şi de cea infrastructurală şi de transport.

În ceea ce ne priveşte relaţiile economice cu România sunt foarte importante pentru noi. România este al nouălea partener foarte important, anul trecut valoarea schimburilor dintre cele două ţări a fost de peste 9 miliarde de euro. Companii importante din economia maghiară ca OTP şi MOL funcţionează cu un rol important şi pe piaţa românească.

Am vorbit totodată despre programul de dezvoltare economică pe care îl derulăm în ţările vecine, ca şi pe teritoriul României. Astfel, prin programul de dezvoltare economică a Ardealului au fost realizate investiţii de 250 de milioane de euro în România. În mod natural, am luat la cunoştinţă şi respect solicitarea domnului ministru Aurescu să stabilim un acord bilateral. Pentru derularea acestuia am numit responsabilii ministeriali care se vor ocupa de această chestiune pentru continuarea acestor negocieri. Sper că vom putea ajunge rapid la o înţelegere. Suntem pregătiţi să continuăm acest program.

Considerăm importantă şi colaborarea noastră pe plan energetic. Ne bucurăm că în curând vor fi finalizate lucrările în baza cărora infrastructura de gaz din cele două ţări va fi interconectată pentru a permite şi transferul de gaz dinspre România în spre Ungaria. Începând din acest an, 1,75 de miliarde de metri cubi vor putea să fie transportaţi anual.

De asemenea, în august, se vor deschide noile interconectări de autostradă şi sperăm că pe 10 drumuri de mai mică importanţă care traversează frontiera româno-ungară, şi care sunt închise astăzi, se va putea reporni traficul.

Suntem interesaţi să avem relaţii bune.

Nu vrem să participăm în dezbaterile privind politica internă a României, pentru că din păcate în ultima perioadă am fost implicaţi în acestea şi au fost declaraţii regretabile, dar sperăm că acestea nu vor fi repetate în viitor. Anul acesta vor fi de două ori alegeri în România şi am accepta cu plăcere să nu furnizăm teme în acestea sau în campaniile electorale care le însoţesc. În final, aş vrea să amintesc că împreună cu domnul ministru am discutat îndelung că istoria, respectiv faptele istorice sunt percepute diferit la nivel naţional şi cred că asta este natural. Trebuie să avem în vedere că aceleaşi evenimente istorice pentru o naţiune reprezintă o veste bună sau neutră, pentru o altă ţară pot să fie o veste foarte proastă, un eveniment care să genereze tristeţe colectivă.

Când noi vorbim despre decizia de la Trianon o facem pentru că respectăm evenimentele istorice, decizia de la Trianon s-a întâmplat, Ungaria şi-a pierdut două treimi din teritoriu, ceea ce putem să trăim doar ca pe un eveniment incredibil de trist. Dar, în asta are dreptate ministrul Aurescu, că, în niciun mod, acest lucru nu trebuie să influenţeze viitorul relaţiilor noastre bilaterale. De aceea, sunt de acord că ambele guverne trebuie să lucreze pentru bunele relaţii, să ne respectăm sentimentele unul altuia.

Domnul ministru poate să conteze pe mine, nu doar în cele 10 zile care urmează, ci tot timpul în care vom putea lucra împreună în repararea relaţiilor româno-ungare. Şi, pentru a putea să ne facem cu succes munca şi în viitor l-am rugat pe domnul ministru să vină la Budapesta într-o vizită oficială, iar acolo vom continua discuţia, în mod particular constructivă, pe care am început-o astăzi. Pentru că noi suntem responsabili de construirea relaţiilor viitoare într-un mod de care să profite atât naţiunea maghiară, cât şi cea română. Mulţumesc pentru invitaţie şi pentru oportunitatea acestei discuţii.

Sesiune de întrebări şi răspunsuri

Cristian Pantazi, G4media: Bună ziua, pentru domnul ministru Szijjarto, aş dori să vă întreb, domnule ministru, dacă până la semnarea acordului bilateral veţi opri derularea programului de dezvoltare economică din vestul României?
Peter Szijjarto: Contractele care au fost încheiate privind sprijinirea şi investiţiile s-au îndeplinit. Guvernul este pregătit să acorde în continuare aceste investiţii. Desigur, doresc să ne înţelegem cu domnul ministru Aurescu cum să continuăm mai departe. Deocamdată nu există niciun contract care să fie în derulare şi acum este un prilej deosebit de important pentru a stabili ce vom face în viitor.

Cristian Pantazi, G4media: Vă mulţumesc. Şi încă o întrebare legată de acelaşi subiect: în 2018, secretarul de stat Levente Magyar i-a mulţumit domnului Dragnea pentru sprijinul acordat acestui program. Este adevărat că domnul Liviu Dragnea v-a dat un acord verbal? Mulţumesc.
Peter Szijjarto: Da, nu doar că acesta a fost dat verbal, dar în 2017 am vorbit cu Teodor Meleşcanu pe această problemă chiar în această clădire şi atunci am discutat condiţiile operaţionalizării. Desigur, domnul ministru are dreptate, din păcate niciodată nu le-am scris, ne-am uitat unul în ochii celuilalt şi astfel am stabilit programul. Am înţeles că domnul ministru doreşte să facem o înţelegere în scris. Ceea ce desigur vom respecta. Pe teritoriul României se va întâmpla desfăşurarea programului şi fără acceptul statului român acest program nu se poate derula, în consecinţă încercăm sa stabilim un acord.

Bogdan Aurescu: Dacă îmi permiteţi, o să adaug şi eu câteva cuvinte pe acest subiect. Aşa cum am discutat şi am mai spus şi mai devreme, acest program nu are acordul părţii române. Orice fel de acord verbal sau de altă natură, care a fost eventual făcut de către un fost lider român, inclusiv sau mai ales de către un lider care nu are competenţe în domeniul politicii externe, orice acord care nu este scris nu are niciun fel de valabilitate. Noi nu avem informaţii despre existenţa unui astfel de acord. Pentru a fi cu adevărat în legalitate un astfel de program, este nevoie ca el să fie făcut prin implicarea autorităţilor române, să fie fără ţintă etnică, deci să fie nediscriminatoriu, să aibă în vedere nu doar o anumită regiune locuită eventual doar de către o anumită comunitate etnică şi foarte important, să respecte legislaţia europeană şi românească în materie de competiţie şi ajutor de stat. Dacă vom reuşi să încheiem un acord care să aibă în vedere aceste principii foarte importante, cred că acest program va fi introdus în legalitate şi aceasta este ceea ce noi urmărim. Nu ne opunem unui astfel de program dacă el corespunde parametrilor de drept internaţional, parametrilor de drept european şi respectiv legislaţiei româneşti, pentru că într-adevăr, el se desfăşoară sau ar urma să se desfăşoare pe teritoriul României.
Sunt încredinţat că din discuţiile care vor urma, vom putea să găsim o formulă care să corespundă acestor parametri.

Carmen Gavrilă, Radio România: O întrebare pentru domnul ministru Bogdan Aurescu. Ce aspecte sunt în acest moment nerezolvate, în aer, pe agenda comitetului de specialitate în domeniul minorităţilor naţionale şi unde anume, pe ce punct anume ne-am blocat?
Bogdan Aurescu: Noi am discutat despre acest protocol, despre care am amintit, încă din 2011. Îmi amintesc foarte bine pentru că la acel moment, ca secretar de stat, eram copreşedinte al Comitetului pe problemele minorităţilor. Ultimul protocol a fost semnat în 2009, în iulie. Am început o nouă sesiune a acestui comitet pe 31 mai - 1 iunie 2011, îmi aduc aminte că sesiunea a fost iniţiată la Budapesta, într-o întâlnire care s-a desfăşurat la acel moment. De atunci s-a negociat protocolul care să acopere perioada de la încheierea ultimului protocol. Din păcate, această negociere a durat foarte mult. În 2015, când am fost la Budapesta, în mai, şi am discutat cu domnul ministru Szijjarto despre acest protocol, am convenit o formulă de încheiere a lui, eventual cu marcarea, în text, acolo unde cele două părţi nu se înţeleg, a poziţiilor fiecărei părţi cu privire la anumite aspecte, de elemente pe agenda comitetului. Apoi a urmat, iarăşi, o perioadă de negociere. În 2016, în iulie, documentul a fost finalizat şi parafat. Prin urmare, din iulie 2016 putem considera că documentul respectiv este finalizat. Comitetul nu s-a mai întâlnit ulterior, prin urmare nu s-au mai putut discuta în cadrul comitetului aspectele legate de minoritatea română din Ungaria, respectiv de minoritatea maghiară din România. Şi este păcat că acest lucru nu s-a mai putut întâmpla, pentru că sunt aspecte pe care, iată, le-am discutat şi astăzi, legate de cele două minorităţi, care trebuie să fie discutate în acest cadru, care este cadrul perfect, cel mai bun cadru pentru discutarea acestor aspecte. De aceea este necesară finalizarea semnării acestui protocol, pentru a putea deschide o nouă sesiune a Comitetului, pentru a avea din nou întâlniri ale comitetului, întâlniri ale secretarilor comitetului, ale copreşedinţilor, pentru a pregăti activitatea acestui comitet pentru ca acest comitet să-şi desfăşoare activitatea, pentru că noi, în România, am descurajat întotdeauna acţiunile de tip unilateral şi am încurajat, dimpotrivă, discuţiile în cadrul acestui comitet, discuţii care s-au dovedit întotdeauna extrem de benefice pentru cele două minorităţi. Prin urmare, nu avem în momentul de faţă pe agendă ceva de discutat, pentru că acest comitet nu s-a mai întâlnit.

Carmen Gavrilă: Încă o întrebare pentru domnul Peter Szijjarto, vă rog. Pe 15 mai, într-un interviu la Radio Kossuth, premierul Viktor Orban a declarat că, în relaţia majorităţii cu minoritatea, majoritatea nu trebuie să se simtă "străină în propria ţară, în propriile localităţi". Cum se împacă această idee a premierului Orban cu politica Ungariei, care susţine anumite dorinţe ale minorităţilor maghiare din alte state, ca de exemplu din România, dorinţe care contravin Constituţiei statului respectiv? Mulţumesc!

Peter Szijjarto: Trebuie să refuz în modul cel mai hotărât ceea ce afirmaţi dvs. în întrebare. Niciodată nu am făcut aşa ceva, ceva ce ar fi afectat ordinea constituţională a altor ţări. Dacă într-o ţară dată o comunitate naţională sau oricine altcineva ar fi făcut o propunere privind modificarea unor puncte din Constituţie, acest lucru trebuie discutat în mod democratic, aceasta este regula în toate ţările din Europa, în toate ţările democratice din Europa.

 

Tag-uri Institutii: