Publicat: 4 Februarie, 2019 - 18:23

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Ministrul Petre Daea a susținut o alocuțiune în debutul manifestării.

”Mă folosesc de memorie și mă folosesc de momentul acesta extraordinar pe care l-ați pus în pagina zilei pentru a da dimensiunea muncii dvs. Și folosindu-mă de acest moment să îmi îngăduiți să vă transmit salutul de respect pentru toți cei care sunt aici și în afara sălii, pentru cei care au intrat în contact direct, împinși de interesul momentului de a realiza proiecte în România, de a aduce banii de la Uniunea Europeană prin metode cunoscute, nu ușor de procesat, exacte și care nu lasă loc de interpretări.

Iată de ce în ziua de astăzi când într-un climat al participării masive din țară, îmi îngădui să vă felicit pe toți.

Sigur, m-am uitat pe realizările zilei. Evident că există un interes legitim, un interes firesc de a urmări etapă de etapă ce se întâmplă în acest domeniu extrem de important pentru dezvoltarea satului românesc. Știm cu toții când și cum s-a plămădit acest Program Național de Dezvoltare Rurală. Știm cu toții în ce context și cu dorința legitimă a tuturor acelora care sunt în drumul acesta al apropierii față de obiective, cu ce interes major s-a declanșat un asemenea Program Național de Dezvoltare Rurală și trebuie felicitați toți cei care au contribuit la el, cum de altminteri trebuie felicitați toți care l-am modificat între timp  pentru că n-am mers pe acest sentiment al încrederii totale,ci dimpotrivă, pe sentimentul dorinței de a face bine indiferent cât și cum, dar să faci bine făcând bine, consonând cu realitatea. Cu alte cuvinte, fotografiind etapa momentului sau mai bine zis având urechi și ochi pentru cerințele legitime ale țării. De aceea, în desfășurarea Programului Național de Dezvoltare Rurală a fost și dorința noastră de a modifica ce este de modificat,  de a transforma ce este de transformat, într-un cuvânt a aprecia în cadența exercițiului acei pași pe care trebuie să îi faci când realitatea o cere.

 Am fost ajutați în acest Program Național de Dezvoltare Rurală de specialiști, de colegi, de parlamentari care sunt aici în sală și pe care vreau să îi salut și, prin dânșii, pe toți ceilalți care ne-au dat sprijin în acest domeniu. Pentru că Programul Național de Dezvoltare Rurală s-a așezat în realitatea zilei pe baza unor acte normative pe care le-am elaborat de-a lungul vremii, pe baza actelor normative pe care le-am generat din ministerul agriculturii, la care voința politică s-a angajat prin aprobarea acestor acte normative. Toate la un loc: munca din minister, munca din agenții, munca din Parlament, din Guvern, alocările bugetare care au fost făcute de-a lungul vremii ne-a dat nouă posibilitatea astăzi să facem un bilanț pe care l-a anunțat mai devreme directoarea adjunctă care spunea că e momentul să facem un bilanț al împlinirii și să vedem ce ne așteaptă în derularea Programului Național de Dezvoltare Rurală, dar mai ales ce ne așteaptă în contextul noii Politici Agricole Comune, în intervalul 2021-2027.

 Bilanțul este unul îmbucurător. Îmbucurător este procentul de realizare de 48% pe care l-am văzut, acum sigur, la acest 48% intră și avansul pe care l-au dat prin FEADR, demonstrează că România are interesul, are forța necesară, are echipajul uman capabil să realizeze ce trebuie în țară, avându-se în vedere ce ne-am propus. Este un marș frumos în planul realizării, este o împlinire care ne bucură și care ne dă și sentimentul putinței pentru a împlini ceea ce mai avem de împlinit până la realizarea integrală a Programului Național de Dezvoltare Rurală. De aceea am socotit necesar și mai socot încă odată să vă felicit pe toți și să vă mulțumesc deopotrivă pentru munca desfășurată astăzi.

România a adus în țară banii pe care îi merită. I-a pus la dispoziția fermierilor, i-a pus la dispoziția antreprenorilor, i-a pus la dispoziția țării. Printr-un efort conjugat, care a avut două canale importante de alimentare: primul, legat de decizia guvernamentală de a da bani de la bugetul statului. Pentru că, stimați colegi, prieteni, beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, ca să putem ajunge la banii europeni făcând ce trebuie din punct de vedere metodologic și realizând obiectivele propuse, trebuie să treci prin bugetul țării.

Banii aceștia se pun printr-o decizie guvernamentală și, evident, printr-o filă bugetară aprobată de Parlamentul României. Numai așa poți să decontezi la zi costurile unor investiții sau mai bine zis valoarea unor investiții pe etape de realizare prin metode cunoscute, printr-o disciplină, spun eu exigentă dar necesară reușești apoi să aduci banii de la Uniunea Europeană.

Acest total de 48%  înseamnă vreo 3,9 miliarde euro, cel puțin asta este cifra. Aadunând laolaltă banii din plățile directe și din Programul Național de Dezvoltare Rurală, până la această dată și cu suma care a intrat astăzi în țară, se depășește un total de 7,5 miliarde euro, bani care au alimentat agricultura și spațiul rural din România, o sumă extrem de importantă care se cântărește în obiective de investiții specifice activității AFIR, care se cântărește în producții specifice activității APIA, care au ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană și pe o treaptă atât de necesară și atât de căutată de fiecare dintre noi. Sunt peste 866 mii de fermieri care beneficiază de acest sprijin, sunt peste 2,5 milioane de români care au beneficiat direct sau indirect de avantajele investițiilor create în spațiul rural, sunt o serie întreagă de obiective realizate care se pot comensura în kilometri de drum, într-un număr impresionant de obiective de investiții la care evident au fost acompaniați de specialiștii din APIA și din AFIR cărora doresc să le mulțumesc iată separat, dată fiind situația în care ne aflăm acum când, peste câteva zile, vom ajunge la aproape 1,6 miliarde euro aduși în România doar în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să-l faci, e un efort al tuturor dar îl merităm și este o speranță înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe același drum al seriozității, al implicării și evident al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte și a fiecărei acțiuni care compune realizarea unui obiectiv.

Aici vreau să fac câteva referiri directe la modul acesta de interpretare al aducerii banilor în țară. Din lipsă de cunoaștere, o parte dintre cei care doresc să alimenteze cum nu trebuie realizările țării, spun că este ușor cu aducerea banilor în agricultură, dar dvs știți cât e de greu, cât de dificil, cât trebuie să lucrăm, ce proiecte trebuie să depunem, câtă tenacitate trebuie să ai și, mai ales, cât suflet trebuie să depui pentru a aduce acești bani în țară. Lucrul acesta l-ați făcut și l-am făcut, dacă el se pune în cântar, se pune în balanța realizării, în balanța justificării, nu există decât dorința noastră de a face mai mult, de aceea doresc să vă spun că avem această preocupare de a face mai mult pentru țară, de a face mai mult pentru agricultura țării, de a face mai mult pentru spațiul rural și pentru a face mai mult trebuie să cunoaștem și ca să cunoaștem trebuie să ne pregătim și să acționăm în fiecare zi, să ne pregătim și să însușim metodele, mecanismele, procedurile, comportamentul impus de regulile europene și să fim exigenți cu noi în așa fel încât ele să nu fie uitate sau să fie scăpate pentru că ne-ar costa mai mult decât a da banii înapoi.

De aceea, în momentul în care România astăzi deține Președinția Consiliului Uniunii Europene și cel ce vă vorbește a luat contact de mult cu exigențele Comisiei Europene, cu mecanismele care sunt impuse vă îndeamnă să mă acceptați câteva minute să vă spun ce ne așteaptă și cum trebuie să ne pregătim pentru a putea intra direct și fără opreliști în noul exercițiu bugetar 2021-2027. În primul rând vom abandona Programul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală dar se topesc într-un nou concept anume acela de Plan Strategic Național care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA  și înțelegând FEADR, care vor aduna la un loc decizia de a putea transmite de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte, pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară prin planurile acestea despre care vorbesc. Se schimbă multe în Politica Agricolă Comună, se trece de la conformitate la performanță. Nu e ușor, din capul locului, dai drumul și accepți cu toată certitudinea legată de gradul de interpretare că este un pas necesar și valoros. Dar nu este ușor de făcut. Toți de aici din sală și din afara sălii ne punem întrebarea: ”Noi dăm banii, dar iese ceva din banii aceștia apropo de performanță?” E o întrebare legitimă pe care și-o pune fiecare om care prin natura lui decide să facă o anumită investiție. Se întreabă: ”Merită? O fac pentru că îmi vine a face sau o fac pentru că doresc să obțin ceva?”. Ridicat la nivel statal, principiul este corect și necesar.

Dar se pune întrebarea: cum? Iar aici lucrăm noi. Și lucrăm cu foarte multă atenție, cu foarte multă strădanie și mare interes față de țară. De ce? Pentru că în locul acesta al deciziei de astăzi ne vom folosi din 2021 de instrumentele pe care le introducem în procedură, pe care le introducem în guvernanța statală, pe care le ducem în organizarea comună de piață, pe care le ducem la un loc în Politica Agricolă Comună. Și nu e simplu. Nu e simplu pentru că schimbându-se conceptul, e evident că se schimbă și ce urmează după concept. Cum îl traduci? România are o răspundere istorică pentru că este la Președinție și pentru că îi este dat să participe la decizia europeană.

Dacă până în 2013, noi am folosit, ”am digerat” Politica Agricolă Comună realizată de alte state, din 2014 am stat la masa deciziei, e a doua oară când suntem la masa deciziei, dar mai mult decât atât, suntem la președinție pentru șase luni, e un interval scurt dar foarte important din punct de vedere al Politicii Agricole Comune, cu evenimente istorice, cu alegeri la nivel europarlamentar, cu încheieri și preluări de mandate. Iar aici nu trebuie să pierdem nicio secundă din a dinamiza munca – și o facem. Și vă dau ca un mod de lucru pentru că e nevoie să spun acestea întrucât am fost mai zgârcit în perioada 2000-2004 să vorbesc despre ele și mi-am reproșat pentru că apoi mulți care băteau în tobă dar nu știau ce este. Vorbeau despre modul în care am acceptat negocierile la intrarea în Uniunea Europeană. Fără să le explicăm – nu aveam timp, de atâta muncă – ce înseamnă preaderarea. De aceea, mă folosesc de acest moment ca să explicăm și să comunicăm exact ce punem în planul execuției, în planul deciziei noastre și a muncii, la fila aceasta de construcție a Politicii Agricole Comune 2021-2027. Și spun că în acest moment noi comunicăm și lucrăm zilnic cu oamenii noștri de acolo și din țară. Fiecare specialist de-al nostru care conduce echipele de lucru – președinții și vicepreședinții grupurilor de lucru – a desenat împreună cu mine munca pentru fiecare zi. Eu știu la această dată unde se află și ce fac, în ce clădire și în ce birouri. Cum dealtminteri, fac săptămânal videoconferință, după fiecare Comitet Special de Agricultură (CSA). De ce ? Pentru că în momentul președinției ai un instrument extrem de valoros la îndemână – și anume agenda. Tu faci programul. Și avem interesul ca în aceste șase luni să nu stăm o zi. Așa se explică că la această dată avem cinci dosare deja închise care înseamnă muncă serioasă și aplicată.

Ce trebuie să facem de aici încolo? Dumneavoastră aveți o serie întreagă de canale de comunicare. Aveți canalul acesta de comunicare zilnică legat de instituțiile din județ sau  zonale, înțelegând aici și cele regionale de la AFIR. Aveți canalele acestea de compunere structurală în cazul în care sunteți organizați și aveți reprezentativitatea necesară. Vă chem, stimați colegi, să veniți alături de noi pentru a pregăti bine 2021-2027. Deciziile nu se așteaptă, se construiesc. Mecanismele nu sunt un dat, se fabrică. Instrumentele nu apar din neant, ci se compun. Orice părere acum înseamnă o cărămidă zidită la viitorul edificiu pe care îl vreți toți și eu, toți de aici și din afara noastră, îl doresc și valoros și expresiv și ușor de folosit – într-un cuvânt să fie cum își dorește fiecare. Or, asta nu se poate face fără o contribuție a dvs., iar colegii știu că aceste colective care sunt la Ministerul Agriculturii nu sunt făcute pur și simplu de a justifica existența lor ci sunt făcute tocmai pentru a compune mecanismele de lucru în dialogul cu dvs., pentru a proiecta ceea ce avem de proiectat pentru 2021-2027. Sunt o serie întreagă de interpretări – cum că guvernanța națională s-ar schimba, cum că APIA ar trebui să se topească cu AFIR-ul, dat fiind faptul că este Planul acesta Strategic Național. Uitați aceste preocupări! Așezați-vă doar în spațiul zilnic pe care îl aveți astăzi și misiunea pe care trebuie să o îndepliniți astăzi, mâine sau peste câtva timp. Lucrurile aceste nu intră în discuția publică decât cu un singur scop: acela de a slăbi organismul instituției. Ori, atâta timp cât îmi va fi dat a avea această misiune sub nici o formă nu voi permite! Sub nici o formă nu voi permite slăbirea instituțiilor care lucrează efectiv! Pai gândiți-vă ce înseamnă 20+3. Asta înseamnă viitorul ciclu financiar. Merge până în 2023, că este n+3 pentru ducerea mai departe a planului acestuia, mai avem 52% și dorim să le realizăm până trece anul. Cu cine faci? Păi cu ei! Care ei? Cei care au început programul! Prin ce metode? Acelea care sunt! Din dispoziția cui? A existenței pur și simplu. Avem 4 mari regulamente: 1305, 1306, 1307, 1308, unele pe Politica Agricolă Comună cu seva necesară ducându-se pe cele 3 componente, pe plan strategic, pe finanțare, gestionare, monitorizare și pe organizarea comună de piață, care se alimentează de unde? Din FEGA și FEADR! Cum? Am fost la întâlnirea cu Clubul Fermierilor și mă voi duce la toate întâlnirile pe care le organizează fermierii, indiferent de mărime, loc și timp pentru a le transmite ceea ce sigur facem și de a le transmite și dorința de a se angrena în ceea ce facem noi! Și dorința aceasta de a se angrena înseamnă a participa la construcția țării. A fost comisarul, cu care am avut o discuție, este adevărat ca într-un cadrul mai restrâns, la Mănasia. Am comunicat acolo, vom mai avea multe întâlniri la nivelul EU. Am avut de fiecare dată și avem întâlniri cu experți de la UE. Politica Agricolă Comună trecută ne-a ajutat foarte mult, ne-a ajutat să ne dezvoltăm. Fermierii de astăzi, sunt diferiți, cu mult mai bine pregătiți și mai bine dotați decât până în anul aderării. Mult mai bine. Iar rezultate de producție se văd, calitatea acestora se constată, iar echilibrul financiar este judecat de fiecare, dar simțit de toți cei care au avut aceste probleme, iar efortul nostru aici se așează. Pe de-o parte, să folosim toți banii pe exercițiul bugetar din 2020 cu perioada de prelungire știută, cunoscută, aprobată, validată și atât de necesar și evident să construim 2021- 2027. Nu e prima dată când o spun, dar e prima data când o spun în public, o spun în fiecare dimineață la minister când avem ședința de lucru, dar o spun prima dată public. Nici o secundă nu trebuie să pierdem pentru a construi o Politică Agricolă Comună cum se cuvine țării. Indiferent de perioadă, indiferent de cine. Aici când stai nu te gândești la azi, te gândești la mâine poimâine, iar acum iată că trebuie să te gândești la 2021 – 20207. Dacă acum nu ne angajăm cu toată forța, cu toată pregătirea, cu toată dorința și disponibilitatea noastră sa nu așteptăm o Politica Comună convenabilă dacă nu participi la realizarea ei. Iar acest principiu pentru mine este sfânt și de neocolit.

Vreau să vă spun câteva cuvinte despre interpretările zilei. Mă folosesc aici de masa aceasta de oameni extraordinari. Eu când plec și vă spun că sunt ministrul dvs. și responsabil pentru Politica Agricolă din România, eu când plec, afara mă duc cu România și pentru România. Cu problemele României și pentru problemele României, evident și acum problemele Europei. Sunt sectoare abandonate în România, abandonate din punctul de vedere al abordării, abandonate din punct de vedere al susținerii, abandonate din punctul de vedere al previziunii: încotro și cum? Acest domeniu este unul care are un grad mare de părăsire, domeniul piscicol. România are peste 700 mii hectare luciu de apă. România din 700 mii de hectare luciu de apă nu reușește să realizeze nici măcar un sfert din producția pe care o realiza înainte de 1989, și întrebarea se pune: de ce și până când? De ce așa și până când să mergem în asemenea direcție? FEPAM, care este un instrument pe care îl cunoașteți, are și el sănătatea lui financiară, are și el nivelul lui de susținere. La noi depășește vreo 200 și ceva milioane de euro cu componenta statală, dar care, stimați colegi, nu este valorificat din n motive, printre care și starea precară din punct de vedere economic a acestor exploatații care nu au resursa internă pentru a se arunca într-un plan de viitor care să îi dea posibilitatea dezvoltării și să îi dea garanția împlinirii. Am făcut aceste afirmații cu mintea la mine și o port tot timpul cu mine, nu o las acasă. Din 2 motive: pentru că o am și am unde să o port. Sunt adevăruri pe care nu trebuie să le oprești și pe care nu trebuie să le neutralizezi prin interpretări peiorative. Sunt adevăruri care trebuie stăpânite, spuse, gestionate și, situația impunând-o, rezolvate. Să le rezolvăm împreuna pe toate, fiecare în parte și toți la un loc pentru binele și interesul fiecăruia și pentru dramul acesta de încredere în potențialul țării și dorinta de a fi bine în această minunată țară. Să ne urăm succes!”

Tag-uri Nume: 

Tag-uri Institutii: