12 august 2022

PNL Maramureş: Noile legi ale Educaţiei pot schimba din temelii învăţământul din România

Rear view of large group of students raising their arms to answer the question on a class at elementary school.

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Propunerile din Legea Educaţiei sunt rezultatul celei mai ample consultări naţionale din domeniu şi reprezintă fundaţia primei reforme autentice a sistemului educaţional din România. Peste 10.000 de specialişti au lucrat în ultimii ani pentru a crea un cadru menit să ducă educaţia din România la un nou nivel – mai eficientă, mai accesibilă, mai flexibilă, mai incluzivă, mai bine pliată pe cerinţele pieţei, dar şi pe nevoile elevilor, studenţilor, ale părinţilor şi profesorilor. Iar România are nevoie ACUM de reforma sistemului de educaţie. Există şansa de a reconstrui pe principii solide, sănătoase, în acord cu problemele şi nevoile celor direct implicaţi, în acord cu vremurile pe care le trăim, în acord cu nevoia României de a avea generaţii de tineri bine pregătiţi.

Potrivit propunerilor, Educaţia va primi 15% din bugetul general consolidat. Se va acorda o atenţie burselor sociale şi de merit. Pe componenta socială, se vor crea programe speciale pentru prevenirea şi reducerea abandonului şcolar. Principiul este simplu: fiecare elev trebuie să aibă asigurat dreptul la educaţie, indiferent din ce mediu provine. Urmărirea traseului şi a progresului unui elev vor fi mai uşor de făcut prin apariţia portofoliului personal educaţional. Acesta va începe de la grupa mijlocie din grădiniţă şi va fi folosit pentru a se vedea orientarea pe viitor a elevului, dar şi care au fost problemele, provocările ori performanţele. La finalul gimnaziului, consilierul şcolar şi dirigintele vor emite părinţilor o recomandare care va avea în vedere opţiunile educaţionale şi profesionale ulterioare. Această recomandare va avea un caracter orientativ (nu unul obligatoriu). Ea va fi întocmită prin consultarea profesorilor de la clasă, a fişei matricole şi a unei evaluări specifice.

Totodată, potrivit legii, profesorii vor avea un grad mai mare de autonomie în predare, pentru că îşi cunosc cel mai bine elevii, aptitudinile şi nevoile acestora. Viitoarele cadre didactice vor da un examen la finalul stagiaturii şi apoi vor putea susţine concursul naţional pentru titularizare. Există în proiectul de lege o îmbunătăţire clară. Profesorul debutant va avea un salariu egal cu cel mediu brut pe economie. Prin urmare, putem vorbi despre un salariu care se poate apropia de 4. 000 RON. O atenţie sporită va fi acordată Centrului Naţional pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, ce va asigura continuarea formării profesorilor şi a creşterii calităţii în actul educaţiei. Astfel, aptitudinile profesorilor vor putea fi actualizate cu cerinţele momentului.

O temă care a generat dezbateri este a titlurilor academice. În noua lege, plagiatul se sancţionează cu retragerea titlului de doctor şi sunt prevăzute mecanisme mai eficiente pentru identificarea abaterilor din doctorate. Iar regula generală este aceasta: etica şi integritatea sunt priorităţi. La capitolul verificarea doctoratelor, schimbarea majoră este următoarea: se va înfiinţa Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare (CNETU), ca instanţă supremă academică pentru verdicte în materie de abatere de la etica acordării de titluri. Concret, eventualele plagiate nu vor mai fi verificate de către CNADTCU, ci de către această comisie, dar după universitatea care a acordat titlul de doctor.

După constatarea plagiatului de către Comisia Naţională de Etică a Titlurilor Universitare, Ministerul va avea obligaţia să formuleze acţiune în instanţă pentru anularea ordinului prin care s-a acordat titlul de doctor. Explicaţia este una simplă: instituţiile de învăţământ superior au solicitat în repetate rânduri modificarea legislaţiei în sensul asumării de către universităţi a acordării titlurilor de doctor, în acord cu responsabilitatea universităţilor în formarea la nivel de Licenţă/Master/Doctorat, precum şi în acord cu practicile internaţionale.

Legea Educaţiei prevede şi reducerea abandonului universitar prin instituirea unui program naţional de prevenire: Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar (PNRAU). Va exista şi programul „A doua şansă”, dar şi implicarea cadrelor didactice, astfel încât studenţii să nu abandoneze cursurile. Conform Ministerului Educaţiei, (PNRAU) ar urma să beneficieze de o finanţare anuală de 200 de milioane de lei.

Dar nu putem vorbi despre reforma învăţământului superior fără o reformă a funcţiilor din acest domeniu. Astfel, potrivit noilor prevederi, mandatul de rector va fi de 5 ani, cu o limită de mandate asumată de fiecare universitate. Principiul autonomiei universitare manifestat în spiritul libertăţii academice trebuie să garanteze comunităţii universitare dreptul de a-şi alege rectorul. Nicio altă funcţie de conducere aleasă din universităţi nu are o limită de mandate prevăzută în lege. Nici preşedintele senatului universitar, nici prorectorii, nici decani, nici prodecanii, nici directorii de departament, nici membrii senatului universitar nu au un număr limitat de mandate.

Aşadar, există suficiente modificări în proiectul propus, atât pentru mediul preuniversitar, cât şi pentru mediul universitar, care pot duce Educaţia din România la standarde foarte înalte! Comunicat de presă – PNL Maramureş

Sursa foto Pixabay