22 octombrie 2021

Politehnica şi Academia – o istorie comună

Distribuie pe rețelele tale sociale:

100 de ani de la înfiinţarea Şcolii Politehnice timişorene şi 70 de ani de la înfiinţarea filialei locale a Academiei Române

Auditorium-ul Centrului de Conferinţe al Universităţii Politehnica Timişoara a găzduit joi, 16 septembrie 2021, un eveniment aniversar de înaltă ţinută, organizat cu prilejul aniversării unui secol de existenţă a Şcolii Politehnice timişorene şi a 70 de ani de la înfiinţarea filialei locale a Academiei Române pentru a împărtăşi viziunea rolului pe care Universitatea Politehnica Timişoara şi Academia Română – filiala Timişoara şi-l asumă şi pe viitor în dezvoltarea oraşului, a regiunii şi chiar a ţării, prin îmbogăţirea ştiinţei şi culturii, aşa cum au făcut-o şi până acum.

În deschiderea evenimentului, moderat de prof.univ.dr.ing. Sorin Muşuroi, prorector al UPT, care a prezentat şi un scurt istoric al condiţiilor în care a fost înfiinţată Politehnica Timişoara, al evoluţiei acesteia şi al rolului pe care Politehnica l-a jucat în înfiinţarea filialei locale a Academiei Române, au fost adresate mesaje aniversare de către conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, academician Dan Dubină, preşedintele Academiei Române – filiala Timişoara, academician Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, academician Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (mesaj video) şi Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscopul Timişoarei şi mitropolitul Banatului.

În cuvântul său, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a amintit eforturile care au fost depuse pentru înfiinţarea primei instituţii de învăţământ superior din vestul ţării, Şcoala Politehnică din Timişoara, despre spiritul Politehnicii, despre care vorbea şi Regele Ferdinand în celebra frază devenită motto-ul instituţiei – „Nu zidurile fac o şcoală, ci spiritul ce domneşte într-însa” -, despre legătura permanentă a Politehnicii cu mediul economic din oraş, dar şi despre rolul pe care Politehnica timişoreană l-a jucat în dezvoltarea învăţământului superior din oraş, iar ulterior şi din întreaga regiune, şi în înfiinţarea filialei locale a Academiei Române. Referindu-se la timpul prezent, rectorul UPT a amintit şi despre fondarea Alianţei Române a Universităţilor Tehnice – ARUT, la iniţiativa UPT, despre absolvenţii universităţii, răspândiţi în toată lumea, dar şi despre provocările de viitor.

Preşedintele Academiei Române – filiala Timişoara, academician Dan Dubină a subliniat faptul că Şcoala Politehnică a fost nucleul în jurul căruia s-a conturat şi cristalizat viaţa academică din Banat, dezvoltarea economică a Banatului impunând înfiinţarea, în primul rând, a unei Politehnici. Ulterior, pe structura centrelor şi laboaratoarelor acesteia, la 1 septembrie 1951, a fost înfiinţată filiala locală a Academiei Române, iniţial cu 4 colective de cercetare, cel mai puternic fiind cel de ştiinţe inginereşti. De altfel, academicianul Dan Dubină a amintit şi de recunoaşterea naţională şi internaţională de care se bucură şcoala de inginerie din Timişoara, despre adevăratele şcoli de cercetare constituite la Timişoara de Politehnică şi de Academie, apreciind colaborarea dintre cele două instituţii ca pe un joint-venture de succes.

Secretarul general al Academiei Române, academician Ioan Dumitrache, a menţionat, în discursul său, evoluţia Şcolii Politehnice din Timişoara, în care se poate vorbi despre un adevărat spirit academic, ceea ce a dus la dezvoltarea oraşului, a Banatului şi chiar a ăntregii ţări, subliniind şi simbioza naturală care s-a creat între Universitatea Politehnica Timişoara şi Academia Română, marile personalităţi ale urbei, deopotrivă membri ai corpului profesoral al Politehnicii şi ai Academiei, fiind adevărate modele pentru generaţiile care au urmat.

Preşedintele Academiei Române, academician Ioan Aurel Pop a transmis, în cadrul unui mesaj video, cele mai bune gânduri întregii comunităţi academice din Banat, care şi-a adus, de-a lungul istoriei, o însemnată contribuţie la îmbogăţirea ştiinţei, în special după înfiinţarea Şcolii Politehnice din Timişoara, filiala locală a Academiei Române având, pe întreaga perioadă a existenţei sale, o pondere mai mare a ştiinţelor inginereşti.

În cadrul festivităţii aniversare, Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului, a amintit bazele ştiinţifice pe care, încă de la primul rector, Traian Lalescu, s-a construit Şcoala Politehnică din Timişoara, despre premierele plecate din Politehnica timişoreană, dar şi despre rolul absolvenţilor ingineri şi arhitecţi în proiectarea şi construcţia unor biserici.

A doua parte a evenimentului aniversar a fost reprezentată de Conferinţa cu tema „Noi tendinţe în ştiinţă”, în cadrul căreia au fost prezentate mai multe expuneri:

– „Vivat, crescat, floreat! Universitatea Politehnica Timişoara la centenar” – prof.univ.dr. Mircea Dumitru, membru corespondent al Academiei Române;

– „Ştiinţă – tehnologie. Societatea viitorului” – academician Ioan Dumitrache;

– „Inginerii în primii ani ai Academiilor de Ştiinţe” – academician Dorel Banabic;

– „Modelul de colaborare academic şi universitar timişorean” – academician Păun Ioan Otiman.

În cadrul festivităţilor, rectorul UPT, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, şi preşedintele Senatului, prof.univ.dr.ing. Radu Vasiu, au înmânat plachete şi monede aniversare academicienilor Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru, Dan Dubină, Ioan Dumitrache, Dorel Banabic, Păun Ioan Otiman, Ion Boldea, Zeno Gârban, Ştefan Iosif Drăgulescu, Ladislau Vekas, Liviu Marşavina, Vasile Marinca, Radu Emil Precup, iar preşedintele Academiei Române – filiala Timişoara, academician Dan Dubină, a acordat diplome de excelenţă academicienilor Ioan Dumitrache, Păun Ioan Otiman, Dorel Banabic şi ÎPS Ioan Selejan, mitropolitul Banatului.

Tot în cadrul evenimentului au fost lansate patru volume din seria „Monografiile UPT”: „Trilogia profesorilor” – Sabin Ionel, „100 Scientific Books in Highlight” – Daniel Dejica-Carţiş, „Electric Machines: UPT Selected Contributions” – Ion Boldea şi „Electric Drives: UPT Selected Contributions” – Sorin Muşuroi.

Ambianţa festivă a fost în mod fericit completată de un moment de muzică clasică susţinut de maestrul Sorin Petrescu la pian şi Laura Ristic-Roman la vioară.

*** Imediat după Primul Război Mondial, în 1920 a fost înfiinţată la Timişoara Şcoala Politehnică, spre care s-a îndreptat marea majoritate a tinerilor din Banat şi Ardeal. Aceasta a făcut ca, încă de la început, în Politehnică să se dezvolte un corp profesoral de elită, cu o pregătire ştiinţifică elevată, conştient de nivelul necesar pregătirii viitorilor ingineri şi pe care l-au instaurat în şcoală, asigurând o pregătire temeinică. La această şcoală s-a format o pleiadă de ingineri care au contribuit la dezvoltarea industriei din Banat, ca şi a altor regiuni, şi care au participat la însuşirea tehnologiilor din toate domeniile pentru acoperirea nevoilor ţării noastre. Timişoara a devenit un centru din care au plecat serii de specialişti pentru a-şi îndeplini misiunea pentru care s-au pregătit.

Existenţa specialiştilor de înaltă factură, cu o pregătire superioară obţinută în ţară şi în străinătate, care au format tineri specialişti în domeniul tehnic, a constituit, totodată, o componentă importantă de polarizare a forţelor de evoluţie mai accelerată a centrelor ştiinţifice şi de cultură.

Evoluţia economică complexă, de ansamblu a Banatului, dezvoltarea unor centre industriale şi comerciale, apariţia unor premiere mondiale în domeniul tehnicii au făcut din provincia bănăţeană un loc de atracţie, în primul rând pentru mulţi ingineri de seamă, care au constituit, pe aceste meleaguri, centre de cercetare importante. Pe acest fundal economic şi social, au apărut şi primii embrioni ai cercetării ştiinţifice bănăţene.

Realizarea vechiului deziderat al Banatului, de a avea învăţământ universitar la Timişoara, se va împlini după Marea Unire, în 1920, prin înfiinţarea Şcolii Politehnice. Acest prim nucleu universitar, coagulat în jurul unor matematicieni, ingineri şi oameni de cultură de seamă, precum Traian Lalescu (primul rector al Şcolii Politehnice), Victor Vâlcovici, Tiberiu Brediceanu a constituit embrionul fecund al viitoarei vieţi academice în Banat. Apariţia şi dezvoltarea laboratoarelor ştiinţifice în cadrul Şcolii Politehnice vor crea climatul propice cercetătorilor de frunte din domeniul ştiinţelor tehnice, fundamentale şi avansate, precum şi al matematicii, fizicii şi chimiei.

Încă de la începuturi, în Şcoala Politehnică timişoreană s-au creat, prin strădania cadrelor didactice valoroase şi clarvăzătoare, tradiţii sănătoase privind legătura permanentă dintre şcoală şi producţie, colaborarea dintre cadrele didactice şi marile întreprinderi economice, organizarea de laboratoare pentru munca de cercetare ştiinţifică şi activitatea practică cu studenţii, tradiţii care au fost perpetuate şi amplificate de-a lungul întregii existenţe a universităţii.

Înfiinţarea Şcolii Politehnice din Timişoara a contribuit din plin, aşa cum au gândit făuritorii ei, la dezvoltarea economică şi socială a regiunii. Politehnica s-a manifestat în primul rând ca un nucleu de ştiinţă şi a asigurat personal de înaltă calificare marilor întreprinderi din zonă, facilitând astfel dezvoltarea unei industrii puternice, moderne şi competitive. Documentele prezente în arhivele instituţiei relevă însă şi rolul cultural, de sursă pentru răspândirea ştiinţei şi culturii pe care şi l-a asumat Şcoala Politehnică din Timişoara, în spiritul larg al oricărei universităţi cu chemare umanistă, de ştiinţă pură sau aplicativă.

Încă înainte de anul 1948, viaţa ştiinţifică din Banat se coagulează în jurul unor personalităţi precum: Cornel Micloşi, Dan Mateescu, Remus Răduleţ, Ilie Murgulescu, Coriolan Drăgulescu, Alexandru Cisman, formaţi la Berlin-Charlottenburg, Karlsruhe, Gottingen, Dresda, Nancy, Versailles etc., profesori în Şcoala Politehnică din Timişoara, care au construit nucleele de bază ale Bazei de Cercetări a Academiei Republicii Populare Române, creată la 1 septembrie 1951.

Acesta a fost un eveniment remarcabil, care era însă iminent, dat fiind nivelul ştiinţific şi cultural la care s-a ajuns prin dezvoltarea Politehnicii cu noi facultăţi şi, ulterior, prin înfiinţarea celorlalte universităţi: Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Universitatea de Vest. În modul acesta, ansamblul Universitate – Academie a fost realizat.

După înfiinţare, în laboratoarele Bazei ştiinţifice şi ale catedrelor de profil s-au dezvoltat cercetări de excepţie în toate domeniile, contribuind la afirmarea Timişoarei ca unul dintre principalii poli academici ai României.

Lucian Ronkov
Departament Comunicare şi Imagine