2 iulie 2022

Posibile scenarii militare pentru o invazie rusă a Ucrainei

Distribuie pe rețelele tale sociale:
Posibile scenarii militare pentru o invazie rusă a Ucrainei
Analizez, în cele ce urmează, puncte de vedere occidentale în legătură cu ipoteza unui potențial atac rusesc în Ucraina vecină.
Analiști occidentali care își exprimă punctele de vedere, în aceste zile, prin publicații occidentale sunt de părere că Rusia ar putea avansa din Crimeea și Donbas, ar putea bloca ieșirea ucraineană către Marea Neagră sau își poate desfășura forțele la nord, prin Belarus și ar putea ocupa, astfel, Kievul. În acest moment, o strategie ofensivă a început deja cu un atac cibernetic asupra diferitelor ministere și birouri guvernamentale. Unii analiști cred că aceasta este doar o desfășurare militară uriașă pentru a descuraja Statele Unite și Europa de la extinderea influenței lor politice și militare spre Est, alții, dimpotrivă, sunt de părere că ar putea face parte dintr-un scenariu mai amplu.
Kremlinul este convins că fostele republici sovietice independente rămân parte din „curtea din spate” a Rusiei și, prin urmare, ar trebui să rămână pe orbita Moscovei. De un mare interes geopolitic este pentru Rusia „vecinătatea apropiată”. Orice apropiere a acestor țări de Uniunea Europeană sau mai ales, de NATO, alianța militară occidentală, este considerată un afront. Pe măsură ce ucrainenii au început să privească spre vest în 2014, armata rusă a invadat și anexat peninsula Crimeea și a oferit sprijin forțelor separatiste din regiunea Donbas. Tensiunea era în creștere și acum menține o desfășurare de între 100.000 și 175.000 de soldați și zeci de mii de tancuri la porțile Ucrainei.
O știre a momentului este faptul că mai multe ministere și instituții guvernamentale din Kiev au suferit un atac cibernetic care a lăsat o mare parte din țară offline. „Ucraineni! Toate datele dumneavoastră personale au fost încărcate în rețeaua publică. Toate datele de pe computer sunt distruse, este imposibil să le restaurați”, se arată într-un mesaj vizibil pe site-urile guvernamentale piratate, scris în ucraineană, rusă și poloneză. „Toate informațiile despre dvs. au fost făcute publice, să vă temeți și așteptați-vă la ce este mai rău. Aceasta este pentru trecutul, prezentul și viitorul vostru.”, spun cei care au piratat siturile.
În principiu, analiștii occidentali (ceea ce spun vocile din zona Rusiei voi trata, separat, într-un alt material) văd o asemănare clară cu escaladarea și acumularea de trupe din 2003 efectuate de Statele Unite în Kuweit pentru a invada Irakul. „În ceea ce privește numărul de trupe și provizii, o invazie a Ucrainei ar necesita același număr de trupe și vehicule, între 150.000 și 200.000 de militari”, a explicat Fred Kagan de la Institutul pentru Studiul Războiului, într-un interviu pentru ABCNews. Ucraina are o armată de 145.000 de oameni, potrivit sursei citate, dar se estimează că există și aproximativ 300.000 de veterani ai conflictului de joasă intensitate din regiunea Donbas. Și sondajele spun că o treime dintre cetățenii ucraineni ar fi dispuși să întreprindă „rezistență armată”. „O apărare fermă ar necesita cel puțin o forță de 325.000 de oameni, un contrainsurgent la fiecare 20 de locuitori”, spune raportul de la Institutul pentru Studiul Războiului din Washington.
Unii analiști nu cred că Rusia va invada și va rămâne ca forță de ocupație. „Au învățat deja din experiența lor din Afganistan, unde au fost nevoiți să se retragă în urma înfrângerii. Și Putin a studiat ce s-a întâmplat cu Statele Unite în Irak și Afganistan. Nu cred că își va transforma armata într-o forță de ocupație. Cred că se gândește mai mult la o lovitură reușită și la o întoarcere la granițele sale ”, a opinat Fred Kagan.
Forțele ruse pot ataca din regiunea Donbas și din peninsula Crimeea ocupată cu intenția de a atrage forțele ucrainene pe acest teren. Separațiștii puternic înarmați, susținuți de ruși, au controlat o zonă din estul Ucrainei din 2014 și continuă să facă schimb de focuri cu forțele guvernamentale ucrainene, în ciuda încetării focului din 2015, care a pus capăt ostilităților majore. În acest conflict au murit 15.000 de oameni. Guvernul de la Kiev insistă că există deja o desfășurare semnificativă a forțelor ruse acolo, lucru pe care Moscova, însă, îl neagă.
Rusia ar putea provoca un incident care aduce forțe ucrainene și să-l folosească drept scuză pentru o incursiune la scară mai mare. O sursă familiarizată cu gândirea Ministerului rus al Apărării a declarat pentru Reuters că acesta este „cel mai probabil scenariu dacă Moscova decide să atace”, dar că nu era la curent cu vreo decizie în această privință. „Este posibil ca separatiștii să provoace Kievul să atace și să ceară Rusiei să trimită trupe în ajutor”, a spus el. Neil Melvin, Director de Studii de Securitate Internațională  din Londra are următoarea părere: „Ei ar putea impune un zid de sprijin acolo, în timp ce marina va pune mâna pe zonele de coastă din Marea Azov, creând un pod terestru de la orașul rusesc Rostov, prin Donbas, până în Crimeea, lucru care ar pune guvernul ucrainean sub o mare presiune, ” a opinat analistul mitar britanic.
Rusia a stocat deja o cantitate bună de trupe și muniție în Crimeea de când a anexat acel teritoriu în urmă cu 8 ani. „Ar putea lansa un atac de acolo și ar putea avansa către râul Nipru, care ar servi drept barieră naturală împotriva oricărei contraofensive ucrainene”, a declarat Konrad Muzyka, directorul companiei de consultanță poloneză Rochan. Acest lucru ar crea un coridor natural cu Donbass-ul și ar captura orașul de coastă Mariupol. Rusia ar putea, de asemenea, să pună mâna pe alte locații industriale cheie și să intre, astfel, și în posesia avanposturilor militare ucrainene din apropiere. „Ar putea elimina dronele TB2 și artileria turcă din Donbass într-o campanie deschisă și limitată menită să slăbească Ucraina”, a adăugat Muzyka.
Operațiunea ar putea începe cu artilerie, rachete și lovituri aeriene împotriva unităților ucrainene din sud, iar comandourile forțelor speciale ar putea ocupa poduri și puncte de trecere, permițând trupelor și tancurilor să avanseze. „Există doar două drumuri din Crimeea care ar putea fi blocate sau distruse, o potențială slăbiciune”, a spus Muzyka.
Ipoteza invaziei din sud:
„O invazie din sud ar fi renașterea proiectului „Noua Rusie” din 2014 de a închide breșa ucraineană din Marea Neagră. Acest lucru ar echivala cu capturarea portului Odessa și, probabil, a orașului industrial Dnipro”, a declarat Rob Lee, fost marines american și membru al Institutul de Cercetare pentru Politică Externă, pentru agenția de presă Reuters. „Luarea Odesei, cu o populație de un milion de locuitori, ar necesita probabil o operațiune aeriană și navală majoră, folosind parașutiști din Crimeea, urmați de aterizarea pușcașilor marini pe plajele din apropiere”, spune fostul militar.
Acest scenariu ar putea include lovituri cu rachete cu rază lungă de acțiune – apărarea antirachetă a Ucrainei este slabă – și atacuri cibernetice direcționate asupra infrastructurii critice. În acest fel, Rusia ar ocupa doar o mică parte a teritoriului evitând victime ale trupelor sale și ar menține presiunea asupra Kievului și a întregului vest al țării.
Un document de informații american publicat în urmă cu câteva săptămâni de Washington Post (publicație cunoscută că fiind „curea de transmisie” pentru establishmentul militar-operativ american susține că „Rusia ar putea organiza o invazie până la sfârșitul lunii ianuarie cu până la 100 de grupuri tactice de batalion formate din aproximativ 175.000 de soldați”. Potrivit documentului, „există deja aproximativ 50 astfel de grupuri în nordul și estul Ucrainei și în Crimeea, la sud”.
Luarea mai întâi a sudului Ucrainei ar putea tăia Kievul de coastă și prezența NATO în Marea Neagră și i-ar bucura pe naționaliștii ruși care văd zona ca ținuturile istorice ale „Novorossiei” sau „Noii Rusii”, un termen istoric folosit în secolul al XIX-lea în Imperiul Rus pentru a desemna teritoriul coastei de nord a Mării Negre.
Ocuparea Kievului
Ocuparea teritoriilor slab populate este una, iar ocuparea orașelor mari este alta. Principala dilemă este Kievul, Capitală cu o populație de 3 milioane de locuitori, urmată de Harkov, în nord-est, cu aproape 1,5 milioane de locuitori. „Războiul urban este foarte dur, dăunează mult ocupantului. Rusia a avut o lecție amară în acest sens când a participat la ofensiva de la Alep”, a amintit Alfred Kagan, citând intervenția Rusiei în războiul civil din Siria.
La rândul său, ziarul german Bild a publicat câteva documente aparent de la Ministerul rus al Apărării în care a fost analizată posibila ofensivă urbană. Dacă documentul la care face referire publicația germană Bold este autentic, el sugerează că trupele ruse ar încercui Harkovul și, în cele din urmă, Kievul, întrerupând lanțul de aprovizionare cu provizii, în speranța că orașele în cauză se vor preda în mod ..medieval. Potrivit analiștilor occidentali, nu este ușor să mergeți prin Kiev. Punctele cheie ale orașului, inclusiv palatul prezidențial, sunt la vest de râul Nipru ușor de apărat. Primele poduri de la sud de oraș sunt la aproape 80 de kilometri distanță, iar un baraj la 6 km spre nord a transformat acea porțiune de râu, care ajunge la granița cu Belarus, într-un lac.
Cel mai simplu mod de a traversa râul este să o faci printr-un teritoriu sigur: Belarus, la nord. Rusia are sprijinul necondiționat al lui Alexandru Lukașenko.
În acest caz, forțele mecanizate rusești ar urma să încercuiască Kievul dinspre vest. Unul dintre trasee este prin mlaștinile Pripet, care îngheață iarna, și zona Cernobîl, care nu este considerată o complicație majoră pentru o armată modernă capabilă să opereze într-o zonă de radiații. Nu există încă dovezi, dar analiștii militari indică faptul că o desfășurare majoră de forțe mecanizate în zona din Belarus Baranovichy „ar fi un semnal foarte clar că Putin se pregătește să acționeze și nu doar să descurajeze”.
Și, chiar dacă nu invadează din acel sector, o garnizoană militară rusă permanentă în Belarus ar avea avantaje pentru Kremlin, ca o potențială amenințare nu doar pentru Ucraina, ci și pentru statele baltice din nord. Ar crea „o bază militară mare care ar oferi Rusiei dominație aeriană asupra flancului estic al NATO”, a declarat pentru The Guardian Orysia Lutsevych, cercetător la grupul de reflecție Chatham House.
Și, evident că poate exista o combinație a tuturor acestor fronturi posibile. Rusia poate executa aceste planuri și multe altele în același timp. Are peste 2,5 milioane de soldați între cei activi și rezerve. Și această cifră nu include forțele speciale. Nici cele 4.500 de vânătoare-bombardament și avioane de transport dintre cele mai sofisticate. Nici uriașele baterii de rachete. Și, cu atât mai puțin, capacitatea sa nucleară. Desigur, într-o posibilă invazie a vecinului său din sud, nu poate desfășura aproape nimic din acel arsenal înfricoșător. Dacă ar face-o, s-ar confrunta cu represalii extreme din partea Statelor Unite. Nimic din toate acestea nu este în mintea analiștilor militari. Marile Puteri trăiesc uneori din paradigma canină, dacă vreți a ” arătatului dinților”, al măritului la adversar, fara să sară efectiv sa muște.
 Dar, aceleași Mari Puteri știu că menținerea unui potențial descurajator este cel mai bun răspuns. Asta face acum Vladimir Putin, își arată dinții pentru a convinge lumea că este dispus să o facă în timp ce nimeni nu știe dacă o va face sau nu.
Tot ca lecție sau ipoteză de lucru, trebui sa mai stea în fața noastră și faptul că, acum o săptămână, in Kazahstan, sub umbrela CSTO, Rusia a fost capabilă să ia o decizie într-o oră! Și, în alte șase ore, să deplaseze trupele în câmpul tactic, deci, iată că atunci când este pusă în fața unei decizii strategice, Moscova nu ține cont de prea multă birocrație și trece la acțiune. Dincolo de celelalte ipoteze de lucru, mai mult sau mai puțin veridice, personal cred că din acest din urmă aspect ar fi necesar să tragem, în primul rând, învățăminte concrete.
A consemnat Ciprian Pop