29 noiembrie 2021

Potentialul impact al tutunului in economie: 5,7 miliarde euro anual la buget, 2,56% din PIB

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Într-un scenariu optimist luat în calcul de ASPES (Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale), sectorul tutunului ar putea contribui la economia românească cu 5,7 miliarde de euro anual, ceea ce ar însemna 2,56% din Produsul Intern Brut (PIB).

Cercetarea analizează contribuția sectorului de tutun la formarea PIB și, de asemenea, evidențiază o serie de scenarii cu privire la evoluția industriei în diverse ipoteze și impactul acestei evoluții asupra economiei.

Scenariul optimist se bazează pe o ipoteză de creștere economică la nivelul potențialului României, precum și pe o revizuire a modului ostil în care sunt văzute în momentul de față industriile considerate indezirabile, inclusiv tutunul. În acest scenariu, contrabanda se situează la nivelul mediu din Uniunea Europeană, de circa 10%. Pe baza acestor variabile, cifra de afaceri a sectorului se majorează cu 8%, iar în domeniile conexe cu 9-12%. Această dezvoltare adaugă PIB un plus de 2,16 miliarde de euro pe an, ceea ce duce contribuția efectivă a sectorului de la circa 3,6 miliarde de euro (nivelul corespunzător anului 2019) la peste 5,7 miliarde de euro anualcorespunzând unui procent de 2,56% la formarea PIB (un plus de 0,96% pe an).

Scenariul de scădere accentuată se bazează pe ipoteza unei recesiuni la nivelul Uniunii Europene și implicit în România, însoțită de intensificarea restricțiilor și barierelor de piață în sectorul de tutun. Pe fondul prăbușirii puterii de cumpărare, contrabanda cu țigarete ar crește cu 10 p.p. față de un nivel mediu de 16 p.p.  În acest scenariu, este estimată o scădere abruptă de 18% a cifrei de afaceri a industriei și o reducere a cifrelor de afaceri în domeniile conexe între 12-7%. În acest scenariu pesimist, pierderea PIB ar fi de circa 1,46 miliarde euro/an. Contribuția sectorului s-ar diminua la doar 2,1 miliarde euro, reprezentând echivalentul a circa 0,95% din PIB față de contribuția sectorului în 2019, adică 1,6% în PIB, echivalentul a 3,6 miliarde euro.

În scenariul de creștere moderată, cifra de afaceri a sectorului crește cu doar 3%, iar în domeniile conexe cu 3-5%. Contrabanda se situează la un nivel mediu de 16%. În aceste condiții, sectorul va vira la buget aproximativ 4,6 miliarde euro anual și va avea o pondere în PIB de 2,04%.

Conform datelor evaluate, 75-80% din cifra de afaceri a industriei de profil reprezintă sume virate la bugetul statului, însemnând circa 3,6 miliarde de euro în 2019. Sumele virate la Buget în 2020 au fost cu 10,9% mai mari decât în anul precedent, conform Ministerului Finanțelor.

Potrivit INS, în 2020, totalul exporturilor a fost de peste 1,3 miliarde euro, în creștere cu 45% față de anul precedent. Ca urmare, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro.

România este al treilea producător european de țigarete, după Germania și Polonia. Contribuția sectorului la PIB este substanțială, 1,6% în 2019.

Cercetarea ASPES se bazează pe date ale instituțiilor publice, fiind realizată cu sprijinul JTI.

 

Prezentam o serie de declaratii din webinarul Resursele bugetare în Noua Economie, organizat de EM360 și Romania Durabila:

Vechi, dar cu potențial – resursele bugetare ale noii economii

„M-aș bucura să avem și alte sectoare care să fie contribuabili esențiali – sateliții, roboții -, dar deocamdată pe aceștia se bazează bugetul, pe tutun, petrol și gaze. Economia reală trebuie să fie un punct de plecare pentru orice strategie de dezvoltare. Dacă lovim tot în aceste sectoare care aduc bani, dacă se vor introduce noi bariere de piață, se vor pierde miliarde. Acestea sunt și concluziile teoretice, obținute în urma analizei ipotezelor și scenariilor pe care am lucrat. Angajații din industriile puternic fiscalizate lucrează în circa 60% din timp ca agenți fiscali. Este un efort al sectorul privat, care nu se cuantifică și care este făcut pentru stat”, a declarat Cristian Păun, profesor, Academia de Științe Economice, la webinarul Resurse bugetare în Noua Economie, organizat ieri de EM360 și România Durabilă.

În cadrul webinarului au fost prezentate studii sectoriale referitoare la contribuabilii strategici ai economiei, și anume tutun, petrol și gaze, realizate după același model de analiză. La dezbaterea online au participat parlamentari din tot spectrul politic, profesori în economie, reprezentanți ai industriei tutunului, ai Federației Patronale de Petrol și Gaze, ai sectorului de turism, consultanți fiscali, jurnaliști.

„Industria cântărește foarte mult în PIB. De aceea, scăderea economiei României a fost mai mică decât cea la nivel european. Ne dorim stabilitate, predictibilitate atât legislativă, cât și fiscală, iar aceste industrii să fie lăsate să funcționeze”, a precizat Cristina Prună, vicepreședintele Camerei Deputaților.

„Trebuie să dăm dovadă de echilibru față de industria tutunului. Sunt prahovean și știu ce înseamnă BAT pentru județul Prahova. Această industrie are fabrici, oameni angajați. Dacă ar dispărea BAT ar dispărea locuri de muncă și un oraș întreg”, a adăugat Radu Oprea, Membru în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piață de capital din Senat.

„Statul trebuie să învețe de la mediul privat lecția rezilienței. Nu vor fi taxe noi, e o abordare corectă, de dreapta, a coaliției de guvernare. Așa vom putea colecta mai mult, pentru că aici e problema, la colectare, și nu la povara fiscală”, a declarat Sebastian Burduja, Vicepreședinte, Comisia pentru Buget, Finanțe si Bănci, Camera Deputaților.

Conform studiului realizat de Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), industria tutunului a virat la buget circa 3,6 miliarde de euro în 2019, ceea ce înseamnă 1,6% din PIB.

„Facem parte din acele ramuri vechi ale capitalismului clasic, care și-au dovedit reziliența în timp. Anul 2020, care a fost un an de criză pentru toată lumea, pentru noi, paradoxal, a fost bun. Nu s-a fumat mai mult, ci s-a fumat de pe piața legală. Contrabanda cu țigarete a scăzut pentru prima dată în 15 ani la sub 10%, pe fondul restricțiilor de circulație. În același timp, oamenii noștri, din producție, din vânzări, au continuat să muncească zi de de zi, adaptându-se noilor condiții. Toate acestea s-au reflectat în încasările din accizele pentru produsele din tutun, care au crescut anul trecut cu 10,9%, iar în primul trimestru din 2021 cu peste 20%. Peste 1,3 miliarde de euro a fost valoarea exporturilor de tutun în 2020, iar contribuția pozitivă la balanța de plăți a ajuns la circa un miliard de euro. Suntem printre puținele sectoare care au anunțat investiții importante, chiar și în această perioadă de criză. Doar JTI, una dintre cele trei mari companii de pe piața țigaretelor, va investi 60 milioane de euro în fabrica din România. Suntem o industrie veche, dar avem mult potențial. Într-un scenariu optimist analizat de ASPES, sectorul tutunului ar putea contribui la buget cu peste 5,7 miliarde euro anual, ceea ce ar însemna 2,56 % din PIB-ul României. Marii contribuabili au nevoie de predictibilitate și stabilitate, nu de sprijin. Ceea ce ne dorim e predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă, ca să ne putem adapta planurile și să continuăm să fim un contribuabil onest și solid”, a declarat Gilda Lazăr, Director în cadrul JTI România.

Cercetarea ASPES se bazează pe date ale instituțiilor publice, fiind realizată cu sprijinul JTI. Mai multe detalii despre scenariile luate în calcul de autorii studiului, în comunicatul de presă al ASPES, atașat.