Publicat: 9 Decembrie, 2015 - 12:53
Share

I. SONDAJ REALIZAT DE PORTALUL WWW.IMMROMANIA.RO

Consiliul Naţional al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat în perioada 04-07 decembrie 2015 o consultare privind creşterea salariului minim pe economie în anul 2016, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

Respondenţi acestui sondaj sunt în proporţie de 45% microîntreprinderi, 18% întreprinderi mici, 27% întreprinderi mijlocii şi 9%întreprinderi mari.

Referitor la numărul de salariaţi încadraţi la salariul minim pe economie (1050 lei), peste 54% dintre societăţile intervievate au între 1-5 salariaţi.

76% dintre cei chestionaţi consideră că o creştere a salariului minim pe economie începând cu 1 ianuarie 2016 va crea dificultăţi întreprinderii.

În plus, 62% din cei intervievaţi sunt de părere că o creştere a salariului minim pe economie va avea ca principal efect disponobilizarea unor salariaţi.

De asemenea, doar 16% din repondenţi au afirmat că nu vor exista şi efecte asupra grilei de salarizare la nivelul întreprinderii (pentru toti salariaţii).

întrebaţi ce măsură consideră că sunt necesare a fi luate pentru mediul de afaceri pentru a se putea asigura creşterea salariului minim în anul 2016, aceştia au solicitat: 80% stimularea investiţiilor, 75% simplificarea birocraţiei, 62% scăderea fiscalităţii 48% solicitând alte măsuri.

II. POZIŢIA CNIPMMR PRIVIND SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE ÎN 2016

CNIPMMR apreciază că în proiectul bugetului de stat pentru anul 2016, noul Guvern nu a inclus o creştere a salariului minim de la 1.050 lei la 1.200 lei, exprimându-şi convingerea că şi pe viitor, Guvernul şi partidele parlamentare nu vor lua o decizie în acest domeniu, fară o fundamentare riguroasă, fară realizarea unei notei de impact, fără aplicarea Testului IMM şi fără consultarea organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor.

în contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic, cu luarea în considerare a următoarelor aspecte:

1. Necesitatea realizării notei de impact, a aplicării Testului IMM şi consultarea obligatorie a organizaţiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru creşterea salariului minim în 2016

Potrivit dispoziţiilor art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor creşterii salariului minim, a Testului IMM şi consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii:

“Art 91 (l)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică ", precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul "Gândiţi mai întâi la scară mică" presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative - obligaţii de raportare/ conformare - pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare ”.

De asemenea, Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici şi mijlocii analizează raportul privind aplicarea Testului IMM şi emite un aviz consultativ cu privire la oportunitatea aprobării proiectului de act normativ evaluat, care se trimite iniţiatorului, prin grija autorităţii administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii.

 

2. Creşterile salariale, pentru a fi generatoare de performanţă şi competitivitate, trebuie să-şi săsească corespondentul în sporirea productivităţii muncii.

în contextul economic actual, când relansarea economică şi recuperarea decalajelor în dezvoltare reprezintă obiectivul major al României, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordată în mod sistemic şi complex, vizând atât aspectele sociale, cât şi latura cererii interne, oferta de bunuri şi servicii, precum şi impactul pe termen scurt mediu şi lung asupra indicatorilor macroeconomici.

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii.

In cazul decuplării creşterilor salariale de productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând:

> competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);

> formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;

> potenţialul de creştere economică;

> diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi

> atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.

De asemnea, salariul minim pe economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, înclusiv zonele defavorizate din România.

3. CNIPMMR consideră că este necesară îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

în prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri (fară respectarea principiului "Gândiţi mai întâi la scară mică") şi nu este adaptat cerinţelor în continuă schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare, simplificarea birocraţiei, precum şi de reglementare convenţiilor civile pentru activităţi sub 2 ore/zi.

CNIPMMR susţine necesitatea continuării îmbunătăţirii reglementărilor privind piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

>  Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor birocratice;

>  Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare şi a convenţiilor civile;

> Reforma sistemului de ajutoare sociale (condiţionarea primirii ajutoarelor sociale de participarea la măsurile active şi acceptarea locurilor de muncă vacante corespunzătoare şi îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la pensionare);

> Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariat la calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite, reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de asigurări şi participarea lor Ia asigurări private de sănătate şi pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.

4. Creşterea enormă (pentru unele societăţi de peste 30 de ori) a impozitelor pe clădiri începând cu 01.01.2016 afectează grav toate IMM-urile şi elimină posibilitatea acordării de creşteri salariale în 2016 pentru salariaţii din IMM

CNIPMMR solicită EXCEPTAREA microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici de la noul sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri şi de la reevaluarea clădirii de evaluatori autorizaţi, cu stabilirea pentru acestea a unui impozit de 0,08% pentru clădirile în care îşi desfăşoară activitatea, raportat la valoarea contabilă (creşterea cotei actuale a impozitului de la 0,1 % până la 1,3% şi raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat va determina desfiinţarea a minim 10% din IMM şi diminuarea activităţii a peste 30% din IMM-urile actuale, cu desfiinţarea unui număr de -100.000 de locuri de muncă şi diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele, contribuţiile obligatorii, TVA).

Evoluţiile salariului mediu brut şi a salariului minim brut pe economie trebuie puse în contextul evoluţiei productivităţii muncii.

In cazul decuplării creşterilor salariale de productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu şi lung sunt majore, vizând:

> competitivitatea întreprinderilor (şi în special a IMM-urilor);

> formarea şi dezvoltarea capitalului românesc;

> potenţialul de creştere economică;

> diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice şi

> atractivitatea României pentru investiţii.

Depăşirea unui nivel rezonabil şi suportabil conduce la descurajarea ocupării forţei de muncă pe termen scurt şi mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populaţia activă: tinerii, persoanele în apropierea vârstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate, etc.

De asemnea, salariul minim pe economie trebuie să aibă în vedere toate regiunile şi judeţele, inclusiv zonele defavorizate din România.

3. CNIPMMR consideră că este necesară îmbunătăţirea reglementărilor privind relaţiile de muncă şi simplificarea birocraţiei, în special pentru IMM-uri.

În prezent, Codul muncii cuprinde foarte puţine reglementări speciale pentru IMM-uri (fară respectarea principiului "Gândiţi mai întâi la scară mică") şi nu este adaptat cerinţelor în continuă schimbare şi modernizare a pieţei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angaj are/fexibilizare, simplificarea birocraţiei, precum şi de reglementare convenţiilor civile pentru activităţi sub 2 ore/zi.

CNIPMMR susţine necesitatea continuării îmbunătăţirii reglementărilor privind piaţa muncii şi asigurările sociale, în principal în următoarele domenii:

>  Continuarea simplificării administrative şi eliminarea barierelor birocratice;

>  Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/fexibilizare şi a convenţiilor civile;

> Reforma sistemului de ajutoare sociale (condiţionarea primirii ajutoarelor sociale de participarea la măsurile active şi acceptarea locurilor de muncă vacante corespunzătoare şi îmbunătăţirea reglementărilor privind stimulentele acordate angajatorilor care încadrează şomeri, persoane vulnerabile şi persoane care mai au 10 ani până la pensionare);

> Raportarea contribuţiilor sociale datorate de angajator si salariat la calitatea şi cantitatea serviciilor/prestaţiilor de asigurări primite, reglementarea posibilităţii opţiunii salariaţilor între sistemele publice de asigurări şi participarea lor la asigurări private de sănătate şi pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupaţionale) ceea ce ar crea competiţie şi ar îmbunătăţi gestiunea finanţărilor.

4. Creşterea enormă (pentru unele societăţi de peste 30 de ori) a impozitelor pe clădiri începând cu 01.01.2016 afectează grav toate IMM-urile şi elimină posibilitatea acordării de creşteri salariale în 2016 pentru salariaţii din IMM

CNIPMMR solicită EXCEPTAREA microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici de la noul sistem de calcul al taxelor locale pe clădiri şi de la reevaluarea clădirii de evaluatori autorizaţi, cu stabilirea pentru acestea a unui impozit de 0,08% pentru clădirile în care îşi desfăşoară activitatea, raportat la valoarea contabilă (creşterea cotei actuale a impozitului de la 0,1 % până la 1,3% şi raportul de evaluare intocmit de un evaluator autorizat va determina desfiinţarea a minim 10% din IMM şi diminuarea activităţii a peste 30% din IMM-urile actuale, cu desfiinţarea unui număr de -100.000 de locuri de muncă şi diminuarea veniturilor bugetare aferente acestora rezultate din impozitele, contribuţiile obligatorii, TVA).