Publicat: 10 Martie, 2016 - 18:55

În urma întâlnirii de azi cu reprezentanții mediului de afaceri, Comisiile de specialitate ale Alianței Liberalilor și Democraților, coordonate de către copreședintele ALDE Daniel Constantin, au realizat o analiză economică a situației în care se află România în prezent.

Contextul macroeconomic european

România în ultimii trei ani a înregistrat performanțe economice deosebite situându-se în topul creșterii economice din UE ceea ce permite țării noastre să recupereze decalajele față de media UE. Astfel, în anul 2015, România a ocupat locul 5 în Uniunea Europeană (+3,7%) din punct de vedere al creșterii economice, după Irlanda, Luxemburg, Malta și Cehia (4,5%) și înaintea Poloniei, Slovaciei sau Suediei (+3,6%) și Spaniei (+3,2%). De asemenea, în perioada 2013-2015 creșterea economică înregistrată de România a fost de peste 3% fiind dublă față de medie UE.

Creșterea economiei europene a fost sub 2% în perioada 2013-2015, fiind susținută de măsurile de relaxare cantitativă ale BCE, măsuri de reluare a investițiilor și de consolidare a încrederii investitorilor, repornirea motorului creditării și de deprecierea euro cu efecte pozitive asupra exporturilor. În aproape toate statele europene, consumul privat a fost pilonul principal al creșterii economice în condițiile în care s-a înregistrat o creștere a veniturilor susținute și de o inflație redusă.

Economia europeană a fost influențată într-o oarecare măsură de tensiunile din Ucraina și din Orientul Mijlociu, de politica monetară a FED precum și de volatilitățile pe piața financiară din China. În viitor, riscurile care vor influența creșterea economică din UE și zona euro vor fi generate de problemele economice cu care se confruntă economiile emergente (China), volatilitatea mare manifestată pe piețele financiare, de relația cu Rusia și incertitudinile geopolitice, de modul de soluționare a problemei imigranților precum și de evoluția economiei grecești.

Contextul macroeconomic național

Anul 2015 a fost cel mai bun an de după 2008 din punct de vedere al stabilității macroeconomice. Astfel, anul 2015 se caracterizează prin continuarea tendinței de consolidare a stabilității macroeconomice, înregistrarea celei mai mari creșteri economice de la începutul crizei (3,7%), îmbunătățirea condițiilor pe piața muncii, precum și menținerea datoriei externe, a deficitului de cont curent și a deficitului bugetar la valori foarte mici. De asemenea, soldul bugetar (cash-1,5% din PIB) înregistrat în 2015 s-a situat sub ținta inițială (-1,86% din PIB).

Consumul guvernamental a crescut pe seama creșterilor salariale în sectorul bugetar (în sănătate cu 25% în octombrie, respectiv cu 15% în învățământ și cu 10% pentru celelalte categorii de personal începând din decembrie), iar consumul privat a fost susținut atât de creșterea salariilor nominale cât și de reducerea prețurilor la alimente determinată de reducerea TVA-ului, de la 24% la 9%.

Din punct de vedere al structurii creșterii economice aceasta a fost una sănătoasă fiind susținută atât de consum, cât și de investiții. Astfel, formarea brută de capital fix (investițiile) a înregistrat în 2015 o dinamică superioară consumului fiind determinată într-o oarecare măsură și de efectul de bază. Revenirea investițiilor s-a bazat pe creșterile semnificative înregistrate de sectorul reparațiile capitale (+31,8%), lucrările de întreținere și reparații curente (+13,3%) și construcțiile noi (+5,2%).

Important de subliniat este faptul că investițiile guvernamentale în 2015 au crescut în termeni nominali cu 26,1% față de anul trecut, iar un factor determinant au fost proiectele cofinanțate din fonduri europene (+ 65,4%). În 2015, din punct de vedere al utilizării PIB, creșterea economică a fost echilibrată fiind susținută de consum cu o contribuție de 3,8% și de investiții care au contribuit la creșterea PIB cu 1,8%.

Piața forței de muncă a înregistrat în anul 2015 o evoluție bună a ratei șomajului situându-se sub nivelul de 7% (a fost de 6,8%), mult sub media UE și cea a zonei euro. Un element important în ecuația creșterii economice și menținerea ratei șomajului la un nivel redus a fost creșterea numărului de salariați. În decembrie 2015 efectivul salariaților din economie a fost cu 148 mii persoane mai mare decât în aceeași perioadă a anului anterior.

Astfel, anul trecut, în economie s-au manifestat efectele reducerii CAS materializate prin scăderea evaziunii fiscale pe muncă și trecerea salariaților din economia ascunsă în evidențele oficiale. De asemenea, revenirea economiei și reducerile de taxe operate în 2014 și 2015 (reducerea CAS și TVA) au crescut interesul pentru angajare a persoanelor inactive sau celor aflate în forța de muncă potențială. Câștigul salarial mediu brut a înregistrat un ritm de creștere anual de 9,7%, datorită majorărilor salariale ale bugetarilor și creșterilor de salarii din mediul privat.

Investițiile străine directe în România au înregistrat o revenire în anul 2015 ajungând la un maxim al ultimilor cinci ani. Astfel, ponderea investițiilor străine directe în PIB a fost anul trecut de 1,9% și au însumat 3,03 miliarde euro, constituite, în principal, din participații de capital de 3,34 miliarde euro și o valoare netă negativă a creditelor intragrup (-0,3 miliarde euro).

La sfârșitul lunii noiembrie 2015, datoria guvernamentală este estimată la 38,1% din PIB, din care 18,9% din PIB reprezintă componenta internă.

Execuția bugetului general consolidat în anul 2015

Deficitul bugetar a fost în 2015 de 1,46% din PIB, încadrându-se în ținta de 1,85% din PIB stabilită prin Strategia fiscal-bugetară pe anul 2015.

1. Veniturile bugetare au înregistrat o valoare absolută de 233,6 miliarde lei, fiind 9% mai mari față de anul trecut și au reprezentând 32,9% din PIB.

S-au înregistrat creșteri față de anul 2014 la încasările din: impozit pe profit (+13,0%), TVA (+12,3%), impozitul pe venit (12,4%), accize (+8,0%) și venituri nefiscale (12,0%).

Veniturile din CAS s-au menținut la același nivel față de anul anterior, deși au fost influențate de reducerea cu 5 pp a contribuțiilor angajatorilor, cât și de creșterea pe anul 2015 cu 0,5 pp a cotei de contribuție către pilonul II de pensii.

Principalele măsuri de relaxare fiscală care au influențat nivelul colectării sunt:

1. Reducerea contribuțiilor de asigurări sociale de stat cu 5 pp pentru angajator în octombrie 2014;

2. Scutirea de impozit pe profit a profitului reinvestit;

3. Reducerea cotei impozitului pe construcții de la 1,5% la 1%;

4. Creșterea vărsămintelor la pilonul II de pensii;

5. Scăderea TVA la alimente de la 24% la 9%.

Principalele măsuri de indexare a salariilor bugetarilor și a prestațiilor sociale sunt:

1. Majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ cu 5%, de la 1 martie 2015 și cu încă 5%, de la 1 septembrie 2015.

2. Majorarea salariului minim de la 1 ianuarie 2015: 975 lei și de la 1 iulie 2015: 1050 lei.

3. Indexarea valorii punctului de pensie cu 5%; creșterea indemnizației sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei; creșterea alocației pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil;

4. Creșterea alocației de plasament la 600 lei; majorarea alocației de hrană pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din centre de asistență socială, de la 8 la 16 lei pe zi; restituirea eșalonată a debitelor recuperate de la pensionari și persoanele aflate în concediu de creștere a copilului;

5. Majorarea salariilor personalului din sănătate și asistență socială, cu 100 lei, din luna ianuarie 2015, cu excepția personalului care în anul 2015 beneficiază de majorarea salariului de bază cu sume mai mari decât 100 lei, ca urmare a majorării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;

6. Majorarea salariilor personalului din unitățile sanitare și din sistemul de asistență socială cu 25% din luna octombrie a.c.;

7. Majorarea salariilor cadrelor didactice cu 15 % începând cu 1 decembrie 2015;

Cheltuielile bugetare au fost în sumă de 243,9 miliarde lei și au crescut în termeni nominali, cu 8,0% față de anul precedent și cu 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB (34,3%). Față de anul 2014, s-a înregistrat reducerea cheltuielilor cu dobânzi cu 6,2% datorită scăderii randamentelor la licitațiile emisiunilor de obligațiuni de tip benchmark.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 41,3 miliarde lei, reprezentând 5,8% din PIB, față de 32,7 miliarde lei în anul 2014 (4,9% din PIB), în creștere cu 26,1% față de anul anterior.

Copreședinte ALDE Daniel Constantin