Publicat: 2 Februarie, 2017 - 14:16
Corespondenta speciala din Bruxelles de la CARMEN DINU

Deputaţii europeni au dezbătut joi, în şedinţa plenară de la Bruxelles, situaţia din România, în urma modificării prin Ordonanţă de Urgenţă a codurilor penale şi a adoptării proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Propunerea de introducere a acestui punct pe ordinea de zi a plenului PE a fost adoptată miercuri seara la solicitarea Delegației română din PPE, în timp de liberalii din grupul ALDE, prin vocea deputatei Norica Nicolai, au solicitat ca în cadrul discuţiilor să fie abordate mai multe subiecte legate de procesul legislativ (adoptare acte normative în general n.r.) în statele membre, în ce măsură avizul Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) care este consultativ poate influența acest proces, dar şi implicarea serviciilor secrete în procesul de elaborare şi adoptare a legislaţiei într-o ţară europeană, iar socialiştii au solicitat, ca Parlamentul să organizeze şi o dezbatere şi în cadrul comisie de specialitate a forului legislativ (LIBE), dar şi o misiune specială a PE în România pentru a vedea la faţa locului care este situaţia reală.

Pe parcursul a aproximativ 45 de minute, europarlamentari români şi străini, din toate grupurile politice, au prezentat argumentele pro şi contra măsurilor luate de Guvern.

"În ultimii 28 de ani, într-un fel sau altul, am urmărit evoluțiile din România. Dacă vedem progresele făcute în această perioadă, nu putem decât să fim impresionați de forța voinței poporului român să devină o democrație europeană funcțională", a declarat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, în deschiderea dezbaterii.

În opinia oficialului european, progresele României sunt evidențiate în raportul pe justiție din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. "Am evaluat progresele din ultimii 10 ani. Întotdeauna evoluțiile au fost spectaculoase. Romania se află în ultima etapă a acestei evoluții spre consolidarea statului de drept, etapa de dinainte ca acest proces să devină ireversibil", a mai spus Timmermans.

Prim-vicepreședintele CE a spus însă că este "îngrijorător ceea ce am văzut ultimele zile", prin adoptarea ordonanței de urgență privind modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, precum și prin proiectul de lege privind grațierea. El a atras atenția că acestea sunt "elemente negative" în lupta împotriva corupției și un "pas înapoi față de ultimii 10 ani".

"Românii merită să trăiască într-o societate fără corupție", a mai spus prim-vicepreședintele CE, apreciind că România nu trebuie să "întoarcă spatele evoluției" din ultimii ani, să nu facă "pași în direcția opusă" și să continue pe calea luptei împotriva corupției, "chiar dacă este dureros".

Timmermans a apreciat de asemenea că prin măsurile luate de executivul de la București ar putea fi afectate și fondurile europene alocate României.

Pe de altă parte, eurodeputatul spaniol Esteban González Pons, vicepreședinte al Grupului PPE, s-a declarat "îngrijorat de acțiunile guvernului român", despre care a spus că încearcă să limiteze lupta împotriva corupției și "să distrugă tot ce s-a făcut în acest domeniu".

“Nu se pune problema dacă ne plac sau nu legile implementate de un stat membru, problema este dacă aceste legi subminează calitatea democraţiei, calitatea justiţiei şi calitatea statului de drept”, a insistat el.

Dând asigurări că Parlamentul Europeană respectă în totalitate suveranitatea României, oficialul a subliniat că Legislativul UE reprezintă şi cei aproximativ 20 de milioane de români şi este responsabil pentru ei. “Alegătorul român are aceleaşi drepturi să fie auzit la sediile de la Bruxelles sau Strasbourg ale acestui Parlament ca şi în Parlamentul de la Bucureşti”, a explicat europarlamentarul.

La rândul său, Josef Weidenholzer, vicepreședinte al Grupului Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D), a spus că grupul din care face parte va trimite o misiune pentru a evalua ce se întâmplă în România.

El a precizat că este nevoie de o analiză profundă, care să vizeze modul în care sunt impuse sancțiunile, importanța prevenirii sau activitatea serviciilor secrete, "care nu ar trebui să aibă niciun rol în această luptă" împotriva corupției. Weidenholzer a mai declarat că situația din România va fi "discutată pe larg" în cadrul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a PE. "Ne dorim cu toții ca situația din Romania să se îmbunătățească", a adăugat el.

“Acum două nopţi, Guvernul socialist din România a modificat prin Ordonanţă de Urgenţă Codul Penal şi Codul de Procedura Penală. Modificările aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală au fost publicate în jurul orei 1 noaptea in Monitorul Oficial”, a explicat europarlamentarul român Monica Macovei. Ea a acuzat Guvernul că a luat aceste măsuri noaptea, fără a fi pe ordinea de zi, pentru “ca să se scape pe ei”. “Singurul lucru pe care Parlamentul poate să îl facă şi trebuie să îl facă, şi Comisia este să ceară ca până pe 9 februarie, când intră în vigoare modificările la Codul Penal, să ceară acestui Guvern să revoce tot prin Ordonanţă de Urgenţă, acea Ordonanţă de Urgenţă care a modificat Codul Penal”, a adăugat Macovei.

Pe de altă parte, Norica Nicolai, din ALDE, a vorbit despre o tentativă de anulare a votului legitim al românilor. “Asistăm, sub un pretext care ţine de administrarea justiţiei, la o încercare de răsturnare a unei puteri politice legitim alese. Pentru că această ordonanţă, domnule comisar, este realizată în acord cu prevederile Constituţiei României”, susţine ea.

“Justiţia trebuia să fie egală pentru toţi şi de aceea salut faptul că vom avea o investigare foarte clară a ceea ce se întâmplă în România şi nu o manipulare emoţională”, a precizat ea.

“Înţeleg, domnule preşedinte, că România este un partener credibil şi un membru credibil al UE. Nu aş vrea, pentru poporul român, să punem sub semnul întrebării această credibilitate, pentru un scop pur politic”, a atras atenţia europarlamentarul, amintind că până şi DNA a fost înfiinţată prin OUG.

“Nu putem, domnul preşedinte, în numele bătălii care este corectă, care este legitimă, cu mijloace neoneste să schimbăm o putere politică”, a conchis ea.

Aceeaşi idee a fost exprimată şi de Viorica Dăncilă (PSD). “Este o tentativă de a dărâma Guvernul legitim al România şi de a nu ţine cont de votul legitim al românilor”, a spus ea, reproşându-i lui Macovei că a „lipit o etichetă nedreaptă românilor” şi de aceea nu este votată.

Victor Boştinaru, vicepreşedinte al S&D, a acuzat Comisia Europeană că nu s-a pronunţat în timpul grevei magistraţilor sau când „avea informaţii despre protocoale secrete între DNA si SRI, deşi ar fi trebuie să investigheze”.

“Dincolo de discursul cu tente tragicomice al colegei mele Macovei, în jurul modificărilor la Codul penal adoptate de Guvern, este clar că strada, în România, încearcă să anuleze rezultatul alegerilor din 11 decembrie. În ultimii ani, abuzurile, încălcările legii, accentuarea caracterului abuziv si represiv al statului s-au accentuat”, a avertizat el.

“Aceasta ţară profund loiala merita sa se întoarcă la democraţie, la Constituţie şi la separarea puterilor în stat”, a insistat europarlamentarul, atrăgând atenţia: “Naţiunea mea nu ar accepta ca strada s[ doboare un Guvern şi consecinţele ar fi incalculabile”.

Mircea Diaconu a amintit că el s-a numărat printre cei anchetaţi în perioada în care a fost senator şi ministrul al Culturii. “În România, este, într-adevăr o mare problemă, dar nu unde o vedeţi dumneavoastră. Este că în România, votul popular este, de câţiva ani, modificat, furat, aruncat la coş pur si simplu, prin alte metode decât cele democratice”, a afirmat el.

Europarlamentarul a cerut ca instituţiile europene să îi permită României să îşi găsească “singură calea”. “Există justiţie şi e funcţionala, există Curte Constituţională care va tranşa, în scurt timp, acest diferend de opinii, este democraţie în România în momentul în care lumea poate sa iasă afară, în stradă, şi să îşi spună păsul”, susţine el.

Cristian Buşoi (PNL) a insistat că protestele de amploare „nu trebuie să afecteze imaginea României”, ci arată că “societatea românească a luat-o înaintea unor politicieni”.

“Nu strada încearcă să răstoarne un Guvern legitim, ci politicienii de la guvernare, liderii partidului de guvernământ, consideră că, dacă au câştigat alegerile, politicienii primesc nu responsabilitatea de a guverna conform legii, ci privilegiul de a fi deasupra legii”, a declarat Buşoi.

“Solicităm Comisiei Europene şi Parlamentului European să sprijine eforturile cetăţenilor român, să sprijine eforturile preşedintelui României, eforturile instituţiilor sistemului judiciar şi să facă toate demersurile legale şi posibile pentru a determina şi convinge Guvernul României să retragă şi anuleze de urgenţă aceste modificări la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală”, a mai spus Buşoi.

Ultimul care a luat cuvântul a fost Diegfried Mureşan (PMP, PPE), care a fost de părere că este important ca Europa să fie alături de cetăţenii României în lupta împotriva politicienilor corupţi. Asta aşteaptă cetăţenii României de la Europa”, a conchis el.