Publicat: 6 Septembrie, 2016 - 22:25

Afară e vopsit gardul, înăuntru leopardul. O zicală care se potrivește bine Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În ultimii 15 ani, singura organizație globală care se erijează în apărător al sănătății publice nu are ca tema preferata sida, cancerul, malaria etc., ci combaterea fumatului, un scop nobil care scuză orice mijloace. Un audit intern al Națiunilor Unite, sub  tutela căreia se află OMS, dezvăluie, însă, o serie de practici chestionabile, care par să se reflecte și în conduita acesteia pe plan extern (http://dailycaller.com/2016/05/31/fraud-corruption-harassment-charges-rise-inside-world-health-organization/). Așa se face că o deputată comunistă din Moldova a fost premiată de numita organizație pentru promovarea celei mai drastice legi antitutun din Europa. O țară unde, conform chiar unui raport al OMS, spitalele „sunt dotate insuficient cu utilaj medical (…)”, iar „starea sanitaro-igienică şi sanitaro-tehnică a unor instituţii medicale este nesatisfăcătoare. Ultima conferință a OMS a avut loc la Moscova, în timp ce Rusia invada Ucraina. De asemenea, Organizația apreciază discursul public al lui Erdogan, potrivit căruia „a lupta împotriva fumatului e la fel de important ca a lupta împotriva terorismului (…)”, adăugând că „produsele din tutun omoară generațiile viitoare”. E bine știut că procesul de epurare din Turcia nu s-a oprit la fumat și fumători, iar generațiile viitoare vor avea, probabil,  mult mai mult de suferit din cauza regimului dictatorial. Aceeași OMS o premiază pe Aurelia Cristea, inițiatoarea legii antifumat în România, în plin scandal al dezinfectanților diluați. Tot în România, expertul agreat de OMS și singurul specialist recunoscut în domeniul combaterii fumatului, își vede de propriile interese, deloc întâmplător comune cu interesele industriei farma, apărând sănătatea publică. Între timp, numiții experți din țară și de aiurea, cutreieră lumea pe bani publici, fiind gata să zboare tocmai până în India, ca să rezolve principala problemă a planetei, fumatul.

Potrivit presei internaționale, un audit realizat în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de United Nation’s Office of Internal Oversight Services, a scos la iveală incidente grave de tipul fraudelor, corupției sau hărțuirii sexuale. În cursul anului trecut, s-a înregistrat o creștere de 66% a cererilor de investigare a comportamentelor neetice, incidentele legate de fraude au crescut cu 20% față de 2014, iar numărul cazurilor de hărțuire sexuală s-a dublat. În total, au fost raportate 83 de astfel de cazuri.

Raportul relatează ca un reprezentant a fost hărțuit si insultat, iar logodnica acestuia a fost atacată într-un hotel, în septembrie 2015. O altă investigație relevă că o angajată a OMS din Geneva a fost hărțuită sexual de superiorul ierarhic, prin „comportament, mesaje și cuvinte”. În urma auditului, a ieșit la iveală și că un înalt reprezentant al OMS „a aranjat pentru fiul unui prieten să lucreze în sediul organizației, aparent ca intern”, chiar și după ce a fost informat că acesta era mult prea tânăr și îi lipsea experiența pentru a deveni stagiar. Același personaj a utilizat resursele organizației în interes personal – mașină, zboruri cu avionul, rezervări la hotel și a încercat să forțeze angajarea unui apropiat într-o poziție a OMS pentru care nu avea nici o calificare. Un alt oficial al organizației a încălcat procedurile, achiziționând echipamente de 2,1 milioane dolari de la un prieten, în condițiile în care alți furnizori ofereau aceleași bunuri, la prețuri mult mai mici. Nimic nou sub soare, așadar,

 

Când Dr. Margaret Chan, Directorul General al OMS a fost solicitată să comenteze raportul, Tarik Jašarević, responsabil pentru relațiile cu presa, a râs, după care a replicat: „în nici un caz”. Chan „nu va vorbi cu media pe acest subiect”, a punctat Jašarević.

 

De precizat că OMS este finanțată de plătitorii de taxe din întreaga lume, prin contribuțiile celor peste 180 de state membre. Organizația a primit numai din SUA, în 2015, 305 milioane  dolari.

 

În 2014, OMS și-a organizat conferința anuală pe tema Convenției Cadru pentru Controlul Tutunului, la Moscova, la scurt timp după anexarea Crimeei. Rusiei i-a fost astfel oferită ocazia de a-și promova imaginea unui stat profund interesat de sănătatea publică. În Moldova și România, țări recent premiate de OMS, sunt încă regiuni unde nu există canalizare, apă potabilă sau servicii medicale. Ca să nu mai vorbim de Uganda, o alta campioană antifumat. Dar anul acesta, conferința OMS va fi in India, o campioana a luptei antifumat in absenta minimei igiene.

 

Nu iese fum fără interes. Varianta dâmbovițeană

 

Pe plan local, ipocrizia discursului legat de sănătatea publică e încă și mai vizibilă. În maternitățile din România nu se efectuează un test simplu la nașterea copilului, care costă 5 lei, pentru detectarea fenilcetonuriei, o boală fără simptome care, depistată la timp, se poate vindeca prin regim alimentar, dar care, altfel, determină retard psihic ireversibil. În România, Profesorul Coculescu, eminent endocrinolog, moare în urma unei infecții intra-spitalicești, iar viermii colcăie în plăgile bolnavilor de la Spitalul de arși… Dar, suntem pe drumul cel bun: s-a interzis fumatul în spațiile publice, s-a mai câștigat o bătălie împotriva „industriei morții”, cum spune deputata Aurelia Cristea.

 

Altfel se pune problema dacă vorbim despre industria farmaceutică sau „health industry”. Industrie care merge mână în mână și cu interesul public și cu cel personal. De exemplu, singurul expert în domeniul tutunului din România, agreat de OMS, dr. Magdalena Ciobanu, medic pneumolog și coordonator al programului național Stop Fumat, face reclamă pe youtube și pe unde mai poate la medicamentele antifumat. http://www.libertatea.ro/detalii/articol/lasati-va-de-fumat-dintr-o-data-218798.htmlhttps://www.youtube.com/watch?v=8DTBIzwwj9I

 

Potrivit Digi 24 (http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Afacerea+Medicamentul.+Drumul+banilor/Afacerea+Medicamentul+Drumul+banilor+2015+1+36+7+milioane+de+eur), încă din 2006, anul intrării în vigoare a actualei Legi a sănătății, există o incompatibilitate certă între exercitarea profesiei de medic și calitatea de angajat sau colaborator al firmelor care produc sau distribuie medicamente ori materiale sanitare. Legea prevede că „pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei” și că medicul este obligat să anunțe colegiul al cărui membru este, în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate. Conform anchetei jurnalistilor Digi24, „în cursul anului trecut, 102 companii producătoare și distribuitoare de medicamente au plătit medicilor, farmaciștilor și asociațiilor profesionale din domeniul sănătății 163,7 milioane lei (36,78 milioane euro)”. Plățile către cadrele medicale au vizat „participarea la conferințe/congrese naționale și internaționale, dar și activități de consultanță, drepturi de autor și servicii de conferențiere. Ba chiar și implicarea în lansarea anumitor produse ale respectivelor firme”. În lista medicilor sponsorizați nu apare și Magdalena Ciobanu, deși studiile ei sunt de notorietate (http://www.mindinstitute.ro/en/public-speaking-training-2/training-for-professionals/), iar expertul însuși nu neagă că ar fi beneficiat de susținere financiara, invocând insa faptul ca nu are "calitate de funcționar public" (http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/oficial-al-statului--agent-pentru-o-pastila-411121).

 

Ipocrizia: efecte adverse

 

„Interesul poartă fesul”. Potrivit presei, încă din 2008 (http://www.gandul.info/stiri/medicamentul-antifumat-chamfix-te-poate-duce-la-sinucidere-video-277311) un raport al Agenţiei franceze pentru Securitate Sanitară avertiza că au fost înregistrate reacţii adverse grave după administrarea Champix. Conform jurnalistilor de la Gandul, în 2007, a fost alocată suma de 400.000 de lei pentru programul Stop Fumat, iar în 2008, ministerul a cheltuit în acelaşi program 10 milioane de lei, în principal pentru medicamentele anti fumat Champix şi Zyban. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) a recomandat medicilor să comunice pacienţilor riscul apariţiei depresiilor şi tentativelor de suicid odată cu administrarea Champix, dar medicii care eliberează medicamentul sunt pneumologi, nu psihiatri.

 

Un raport al Food Drug Administration (http://www.fda.gov/downloads/advisorycommittees/committeesmeetingmaterials/drugs/psychopharmacologicdrugsadvisorycommittee/ucm418705.pdf) arată că, potrivit studiilor derulate în perioada 2013-2014, unul dintre compușii de bază ai Champix, varenicline provoacă efecte adverse neuro-psihice, fie că pacienții au sau nu un istoric de diagnostic psihiatric („Neuropsychiatric adverse events occurred in patients with and without a history of psychiatric disorders”).  Potrivit aceluiași raport, referindu-se la Zyban (Bupropion) „clinicians should be aware of the possible emergence of significant depressive symptoms or suicidal ideation in patients being treated with bupropion, and should advise and monitor patients accordingly”. Un alt raport al FDA solicita, în iunie 2016, schimbări pentru etichetarea Zyban (http://www.fda.gov/Safety/MedWatch/SafetyInformation/ucm229405.htm), care să specifice efectele adverse, printre care electroencefalogramă anormală, agresiune, afazie, coma, sinucideri, delirium, halucinații, neuropatie, samd.

 

Prescrire  (http://www.prescrire.org/Fr/SummaryDetail.aspx?IssueId=351 ), publicaţie franceză dedicată farmacologiei (citata de https://leahu.wordpress.com/2013/02/06/lista-medicamentelor-periculoase-publicata-de-revista-prescrire-iv/ ) a publicat, în numărul din ianuarie 2013, lista anuală a medicamentelor considerate mai degrabă periculoase decât utile. Pentru medicamentele menţionate, Prescrire cere retragerea de pe piaţă, din cauza riscurilor sanitare „disproporţionate” în raport cu beneficiile aduse. Pe listă se află și Bupropione (Zyban®), și Varenicline (Champix®).

În 2016, în revista „The Lancet“ era publicată o cercetare care viza siguranța și eficienta  Champix,  produs de laboratoarele Pfizer, Bupropion (Zyban produs de GlaxoSmithKline, GSK) și plasturi cu nicotină. Studiul a fost comandat de FDA - Food and Drug Administration, SUA, si, desigur, finantat de laboratoarele Pfizer si GSK. "Studiul nostru oferă dovezi suplimentare cu privire la siguranța acestor medicamente la fumătorii cu tulburări psihice, care au una dintre cele mai mari rate de fumat", a declarat Robert M. Anthenelli, profesor la Universitatea din California, San Diego (SUA), autorul principal al studiului, citat de AFP. Potrivit acestuia, „relativa crestere a incidentei evenimentelor nedorite neuropsihice la persoanele cu tulburari psihice stabile, indiferent de tratament, trebuie să fie pusă în balanță cu riscurile semnificative de sănătate cunoscute ale fumatului“. Adica, vorba aceea : « știți care e diferența dintre un mort fumător și un mort nefumător? Cel din urmă e un mort sănătos.»

 

Anul acesta a existat o tentativă de introducere a plasturilor cu nicotină pe lista medicamentelor compensate! Asta în timp ce, în proiectul de transpunere a Directivei tutunului, experta Ministerului Sanatatii, care chiar controlează reglementarile din domeniul tutunului, sabotand si țigările si bugetul de stat, nu a prevăzut  in proiectul legii de transpunere nici o zi de tranziție pentru conformarea producției la noile cerințe. Gurile rele spun că blocarea producției de țigarete legale ar fi fost o gură de oxigen pentru…medicamentele cu nicotină, mai ales dacă acestea figurau pe lista compensatelor.

 

Veriga solidă din lanțul slăbiciunilor

„Nu corporația face legislația!” este sloganul preferat al activiștilor și al ONG-urilor, despre care nu știe nimeni cu ce bani organizează evenimente, fac comunicate de presă, campanii șamd. Corporațiile sunt obligate să se conformeze unor norme de raportare, unor  standarde etice, ceea ce nu se întâmplă cu numita „societate civilă”. Mai nou, ONG-urile anti fumat fac agenda deputatei Aurelia Cristea, a întregului Parlament și a Ministerului Sănătății, dar și agenda Președintelui. Deputatul Daniel Fenechiu declara recent ca: „firmele de medicamente bagă foarte mulți bani în politică. Cred că sunt unii dintre cei mai importanți sponsori. Iar sistemul prin care finanțează este unul foarte interesant. Nu veți vedea marii producători de medicamente  finanțând politica. Trec prin intermediari care finanțează”. Când intermediarii folosesc umbrela binelui comun, e și mai dificil de distins cine și cu ce scop acționează. Așa se face că, oficial, Președinția pare să nu aibă habar că, "Strategia 2035 fara tutun", pe care o lansează  pe 8 septembrie,  este un proiect anti fumat al Coalitiei România respiră, inspirat de OMS, evenimentul fiind prima oară anunțat („pe surse”) în Politico.eu, la Bruxelles. Coaliția a recrutat adepți pe Facebook, invitând  potențialii participanți la Cotroceni. Astfel, în numele binelui comun, Președintele urmează să semneze „ca Primarul” o strategie cuprinzătoare, realizată de ONG-uri cel puțin discutabile, având ca obiectiv apariția primei generații fără tutun, până în 2035. Președintele Iohannis se va alătura astfel lui Putin, Erdogan și Kim Jong-Un.

 

Între timp, așa-zisele ONG-uri ne fac educație la TV, cu statistici scoase din burtă, în baza legii care le oferă spațiu de emisie gratuit de minimum 30 minute săptămânal, pentru mesaje de interes public. Astfel, aflăm cum, la șase luni după aplicarea legii antifumat în alte țări, "internările pentru infarct miocardic au scăzut cu 17%, iar cele pentru acutizări ale bronhopneumopatiei obstructive cronice cu 47%, ceea ce într-un an de zile înseamnă 55.000 de cazuri, adică populația unui oraș ca Alba Iulia''! Urmând logica videoclipului realizat nu se știe cu ce fonduri de coaliția de ONG-uri sau, și mai rău, din bani publici, în câțiva ani scăpăm complet de toate cazurile de infarct miocardic, bronhopneumopatie și alte boli! Se poate spune că, într-un cincinal, coaliția de ONG-iști stahanoviști și-a îndeplinit obiectivele pe trei cincinale!

 

„Mă bucur sincer să observ o scădere a încasărilor industriei morţii (industria tutunului) şi a industriei pierzaniei (industria jocurilor de noroc). Sunt ferm convinsă că românii şi-au investit banii inteligent în lucruri mult mai importante decât alimentarea unor industrii nefaste!”, posta recent Aurelia Cristea, pe Facebook. Bănuim că ONG-iștii  nu au și un plan de înlocuire a veniturilor de miliarde de euro aduse la buget de tutun și de alte industrii alte pierzaniei. Pentru că, de aici, înțelegem că urmează strategii cuprinzătoare pentru eliminarea tuturor viciilor și industriilor care ne fac rău: jocurile de noroc, fast-food, băuturile carbogazoase, dulciurile de orice fel, grăsimile, gadgeturile, telefoanele mobile, computerele, bancile, mașinile și avioanele. Apoi, pentru fustele scurte, muzica rock, părul lung și minoritățile sexuale. Între timp, putem alimenta alte industrii, care ne vor binele. Fie că ni-l dorim sau nu.

 

Topic: 

Format: 

Rubrici: