27 iunie 2022

Pregătiri pentru creşterea prezenţei militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat luni, 24 ianuarie, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care a avut loc la Bruxelles.

Pe agenda reuniunii CAE au figurat situaţia de securitate în Europa – generată de acţiunile agresive ale Rusiei în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre, precum şi evoluţiile din Libia, Siria. La discuţii a participat, prin sistem videoconferinţă, secretarul de stat al SUA Antony Blinken. Miniştrii europeni de externe au avut un schimb de opinii referitor la cele mai recente evoluţii din Mali, precum şi la situaţia din Sudan şi strategia UE privind regiunea Indo-Pacifică. În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu a participat la un mic-dejun de lucru cu ministrul de externe al statului Kuweit, dr. Ahmed Nasser Al-Mohammed Al-Sabah, alături de omologi europeni.

Referitor la situaţia europeană de securitate, ministrul Bogdan Aurescu a salutat includerea temei pe agenda CAE, ca o continuare necesară a discuţiilor de la reuniunea informală (de tip Gymnich) a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE, care a avut loc la Brest, Franţa, în perioada 13-14 ianuarie 2022.
Ministrul român de externe a salutat adoptarea de Concluzii ale Consiliului Afaceri Externe, acestea fiind expresia unităţii statelor membre, astfel cum a rezultat şi în urma reuniunii informale din urmă cu zece zile, de la Brest, şi răspunzând necesităţii ca UE să acţioneze vizibil şi vocal în acest dosar.

În acest context, a reamintit principalele poziţii ale României pe acest subiect, cu accent pe menţinerea susţinerii puternice de către UE a principiilor care stau la baza actualei arhitecturi europene de securitate, precum şi a actualelor formate de soluţionare a conflictelor, respingerea folosirii conceptului „sferelor de influenţă”, nevoia de dezescaladare concretă, pe teren, a situaţiei de securitate şi continuarea pregătirii de măsuri ferme şi credibile de descurajare a Rusiei.

Astfel, a reiterat nevoia ca UE să accelereze pregătirea de măsuri restrictive (sancţiuni), sectoriale şi individuale, la adresa Rusiei, atât cu scopul de descurajare, cât şi în vederea pregătirii unui răspuns adecvat, proporţional, în cazul unei escaladări suplimentare a tensiunilor. A subliniat necesitatea continuării coordonarii strânse cu SUA pe pregătirea sancţiunilor şi, mai larg, pe dosar, precum şi cu ceilalţi parteneri like-minded.

În acelaşi timp, oficialul român a propus examinarea posibilităţii organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, ca expresie a solidarităţii UE cu Ucraina.

A reluat importanţa sprijinirii consolidării rezilienţei Ucrainei şi a celorlalţi parteneri estici, precum şi sporirea implicării UE în identificarea de soluţii politice la conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.

În egală măsură, miniştrii de externe europeni au stabilit să se coordoneze cu privire la menţinerea personalului diplomatic al misiunilor din Ucraina, neexistând, până la acest moment, intenţia evacuării acestuia.

De asemenea, miniştrii de externe europeni au participat la o sesiune de coordonare cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, referitoare la situaţia de securitate. Ministrul de externe Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru frecvenţa şi substanţa consultărilor aprofundate la nivel transatlantic, prin coordonarea apropiată a UE cu SUA şi NATO, fiind transmis astfel un semnal ferm în privinţa angajamentului american pentru securitatea aliaţilor/partenerilor săi europeni. A evidenţiat importanţa consultării strânse UE-SUA în ceea ce priveşte pregătirea unui pachet de măsuri ferme şi credibile de sancţionare a Rusiei.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat mulţumirile României pentru anunţul Preşedintelui american Joseph R. Biden cu privire la creşterea prezenţei militare americane pe Flancul Estic, inclusiv în România, în cazul unei deteriorări a situaţiei de securitate, arătând că angajamentul SUA are o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică în ansamblul său, din care regiunea Mării Negre face parte integrantă. A subliniat că procesul de consolidare a posturii NATO pe Flancul Estic este necesar cât mai curând, având în sine un efect important de descurajare. De asemenea, s-a referit la următoarea reuniune ruso-americană la nivel ministerial, ca follow-up la reuniunea de la Geneva de vinerea trecută şi a salutat continuarea dialogului, subliniind şi importanţa continuării dialogului în formatul Consiliului NATO-Rusia, fiind necesar un răspuns responsabil, pozitiv, al părţii ruse. În acest context, a amintit şi consultările de săptămâna trecută în formatul Bucureşti 9, la care a participat în dialog cu consilierul pentru securitate naţională al Preşedintelui Biden.

Totodată, în acest context, a reiterat mulţumirile României pentru disponibilitatea Franţei de a participa militar la prezenţa înaintată a NATO în România.

Situaţia din Siria a fost abordată din perspectiva evaluării UE cu privire la această ţară, la 11 ani de la debutul conflictului care continuă să aibă consecinţe profunde asupra a milioane de civili şi refugiaţi. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a arătat că situaţia umanitară critică poate genera noi efecte negative, cu impact asupra stabilităţii regiunii şi a securităţii UE. Ministrul român a reconfirmat sprijinul pentru menţinerea poziţiei de principiu a UE (implicarea UE în procesul de reconstrucţie a ţării în funcţie de realizarea, de către conducerea siriană, a unor paşi concreţi pentru a avansa în procesul politic conform Rezoluţiei 2254 a Consiliului de Securitate al ONU). Pe de altă parte, ministrul român de externe a apreciat că este necesară o anumită flexibilizare a poziţiei UE cu obiectivul facilitării deblocării dosarului sirian, în strânsă coordonare cu Trimisul Special al ONU, Geir Pedersen, şi SUA. Astfel, UE ar putea să devină un actor în dosar, dincolo de implicarea deja consistentă în acordarea de asistenţă umanitară. De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a pledat pentru o coordonare între UE şi Liga Statelor Arabe în identificarea de modalităţi de soluţionare a crizei. A accentuat importanţa unui sprijin sporit pentru populaţia siriană, inclusiv prin implicarea în proiecte-pilot de reconstrucţie (early recovery projects) în beneficiul direct al comunităţilor locale şi categoriilor celor mai vulnerabile. Ministrul a amintit în context şi rolul ambasadei României la Damasc.

În cadrul dezbaterii privind situaţia din Libia, miniştrii de externe europeni au analizat modalităţile vizând deblocarea actualei situaţii rezultate din amânarea alegerilor programate iniţial pentru data de 24 decembrie 2021. Discuţia s-a axat pe transmiterea de mesaje unitare din partea UE pentru un proces politic asumat şi condus de libieni, în direcţia îndeplinirii priorităţilor agreate în Conferinţa de la Paris din noiembrie 2021, precum şi a procesului de mediere condus de Stephanie Williams, consilierul special al SG ONU în Libia.

Discuţiile privind Mali au confirmat sprijinul politic al statelor membre pentru suplimentarea măsurilor UE pentru a-i sancţiona pe cei responsabili de întârzierea tranziţiei democratice, în acord cu deciziile Comunităţii Economice a statelor vest-africane (ECOWAS) din 9 ianuarie.

Referitor la regiunea Indo-Pacific, discuţiile au abordat modalităţi de implementare a Strategiei UE pentru regiune, în perspectiva Forumului ministerial pentru cooperare în Indo-Pacific (Paris, 22 februarie), la care va participa şi şeful diplomaţiei române, ca semn de susţinere pentru demararea unei implementări rapide a Strategiei UE pentru regiune.

De asemenea, ministrul Aurescu a anunţat în cadrul reuniunii asocierea României la iniţiativa lansată de ministrul slovac al afacerilor externe, de creare, la nivelul Uniunii Europene, a unui cadru juridic pentru sancţionarea faptelor de corupţie în state terţe. Propunerea vizează iniţierea unor discuţii la nivelul Consiliului UE care să conducă la stabilirea unui instrument prin care UE să poată adopta măsuri restrictive în cazurile serioase de corupţie, în contextul obiectivelor UE de promovare a democraţiei, statului de drept şi drepturilor omului în lume şi ar urma să contribuie la consolidarea coordonării transatlantice.

În marja CAE, ministrul Bogdan Aurescu a participat şi la un mic-dejun de lucru cu ministrul de externe al statului Kuweit, Dr. Ahmed Nasser Al-Mohammed Al-Sabah, alături alţi omologi europeni. Schimbul de opinii a vizat situaţia din regiune, relaţiile UE-Kuweit şi pregătirea reuniunii UE-Consiliul de Cooperare al Golfului, prevăzută pentru luna februarie. Ministrul de externe român a exprimat aprecierea pentru contribuţia statului Kuweit la menţinerea securităţii şi stabilităţii în regiune şi a subliniat interesul României pentru intensificarea dialogului politico-diplomatic dintre UE şi Kuweit, respectiv dintre UE şi statele din regiunea Golfului. De asemenea, a propus continuarea cooperării UE-Kuweit în acordarea de asistenţă umanitară în statele care au nevoie de aceasta, inclusiv în Siria. Cu prilejul reuniunii de lucru, ministrul Bogdan Aurescu şi omologul kuweitian au discutat pe scurt, exprimând dorinţa de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. Bogdan Aurescu a reiterat invitaţia adresată omologului său de a vizita România în acest an.