Publicat: 27 Februarie, 2019 - 11:00
Share
După ce a „boicotat” bilanțul DNA

Update:  Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut miercuri, 27 februarie a.c., la Cercul Militar Naţional, o alocuţiune în cadrul şedinţei de prezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2018.

Vă prezentăm în continuare textul alocuţiunii:

"Domnule Procuror General,

Stimată doamnă Preşedinte,

Doamnă Director,

Domnule Vicepreşedinte,

Excelenţe,

Stimate doamne şi domni procurori,

Doamnelor şi domnilor,

A devenit deja o tradiţie să particip la prezentarea raportului anual de activitate al Ministerului Public şi vă mulţumesc pentru invitaţie! Înainte de toate, vreau să vă felicit pentru rezultatele muncii depuse pe întregul parcurs al anului trecut, care se reflectă în concluziile bilanţului prezentat de către domnul procuror general!

2018 a fost un an plin, cu multe provocări, în care subiectele legate de domeniul justiţiei au continuat să facă agenda publică, au continuat să fie în topul agendei publice, din cauza insistenţei obsesive a actualei majorităţi de a interveni politic tocmai într-un domeniu a cărui independenţă trebuie garantată.

În anii '90, când România făcea primii paşi în instituirea regimului democratic, prin redactarea Constituţiei, piatră de temelie a oricărei democraţii, legiuitorul constituant a conferit Ministerului Public un rol de o importanţă deosebită, cel de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Această misiune a Ministerului Public nu este una deloc uşoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente.

Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiţiei, atunci însăşi temelia statului de drept este ameninţată.

Pentru a-şi putea realiza rolul său fundamental, atât Constituţia, cât şi legea specială au recunoscut procurorului statutul de magistrat, parte a autorităţii judecătoreşti. Imparţialitatea, integritatea şi profesionalismul sunt garanţiile care legitimează activitatea procurorului şi îi asigură credibilitate la nivelul societăţii.

Din păcate, după aproape 30 de ani de la recâştigarea libertăţii în România, încă mai există politicieni cu reflexe autoritare, care se consideră îndreptăţiţi să îşi acorde privilegii. Principiul statului de drept, care stă la baza democraţiei, vizează domnia legii şi subordonarea statului faţă de drept, adică temperarea tendinţelor abuzive şi consacrarea de garanţii, inclusiv jurisdicţionale, care să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor prin autolimitarea statului şi încadrarea autorităţilor publice în coordonatele dreptului, nu ale arbitrariului politic.

În anul care s-a încheiat, au avut loc modificări importante ale legislaţiei privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Ministerul Public a tras semnale de alarmă cu privire la dispoziţiile de natură să afecteze statutul procurorilor şi activitatea acestora şi şi-a manifestat disponibilitatea de a explica parlamentarilor şi Guvernului adevăratele probleme ale sistemului judiciar.

Din păcate, opţiunea acestora, opţiunea parlamentarilor, a fost să ignore atât opiniile corpului procurorilor, cât şi recomandările ferme venite din partea Comisiei de la Veneţia şi a Comisiei Europene, inclusiv prin raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Mai mult, Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanţe de urgenţă, care produc, aşa cum vedem în ultima perioadă sau ultima ordonanţă 7, efecte dintre cele mai profunde şi grave în interiorul sistemului de justiţie.

Afectarea carierei procurorului şi judecătorului, tentativa tot mai evidentă de control politic asupra unor parchete, insistenţa de a spori puterile Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, în ciuda faptului că forurile europene au criticat sever înfiinţarea acesteia, toate acestea reprezintă motive serioase de îngrijorare.

Transpunerea în legislaţia naţională a recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO nu este facultativă, dar cei de la putere preferă, din motive lesne de înţeles, să le ignore.

Statutul procurorului a fost şi este în continuare sub asaltul unor autorităţi politice, care urmăresc supunerea acestuia voinţei politicului, care prin esenţa sa este subiectivă, partizană şi schimbătoare.

În ciuda acestui atac susţinut asupra justiţiei şi a încercărilor factorilor politici de subordonare a procurorilor, idealurile, principiile şi normele care vă ghidează activitatea trebuie să rămână aliniate atât la interesele generale ale societăţii, cât şi la valorile europene.

Activitatea dumneavoastră este una indispensabilă realizării actului de justiţie şi apărării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, de aceea vocea dumneavoastră trebuie să fie ascultată mai ales atunci când îndeplinirea misiunii pe care o aveţi este îngreunată sau chiar pusă în pericol.

Românii îşi doresc o ţară mai bună, au nevoie de siguranţa oferită de domnia legii, de egalitate de tratament în faţa acesteia, indiferent de funcţii, statut social sau putere financiară şi, mai mult decât atât, românii îşi doresc o ţară fără corupţie.

Doamnelor şi domnilor,

Este responsabilitatea tuturor celor care activează în sfera puterii legislative şi executive să protejeze statul de drept şi să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţeanului.

Din această perspectivă, rolul magistraţilor este esenţial. Curajul, integritatea şi dorinţa constantă de a oferi cetăţenilor o ţară mai sigură, unde cei care încalcă legea nu scapă nepedepsiţi, restituind societăţii şi prejudiciul cauzat, sunt repere importante în activitatea dumneavoastră.

Misiunea instituţională a magistratului nu trebuie sub nicio formă să fie deturnată, chiar dacă în ultima vreme presiunile asupra procurorilor s-au intensificat, iar interferenţa factorului politic în actul de justiţie a devenit din ce în ce mai pregnantă.

Aveţi de partea dumneavoastră un aliat foarte puternic: societatea românească, care a înţeles, în ansamblul său, că România nu poate progresa cât timp justiţia nu este lăsată să îşi facă treaba. Justiţia este în primul rând un serviciu public, iar creşterea de la an la an a încrederii cetăţenilor în justiţie este un semnal că democraţia din România se maturizează.

Dincolo de misiunea lor constituţională, magistraţii reprezintă un reper moral în societate. Tocmai de aceea, orice abatere de la norme şi orice abuzuri trebuie corectate şi sancţionate cu celeritate, pentru ca efectul lor să nu se răsfrângă asupra majorităţii, a celor care îşi realizează activitatea cu profesionalism, sub coordonatele unor înalte standarde etice.

Privind spre viitor, România are nevoie în primul rând de stabilitate, nu doar la nivel politic, ci şi la nivel legislativ. Schimbările rapide prin care trece societatea de astăzi şi complexitatea raporturilor sociale aduc provocări pe măsură. De aceea, activitatea de prevenire a fenomenului infracţional şi dezvoltarea de politici publice care să o susţină, de la educaţia juridică a tinerilor derulată în şcoli, la cea vizând adulţii, nu trebuie deloc neglijate.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost şi rămân un susţinător ferm al unei justiţii independente şi funcţionale, care garantează şi respectă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Veţi găsi întotdeauna în mine un partener în respectarea legii şi în realizarea misiunii constituţionale a Ministerului Public.

Încrederea de care vă bucuraţi în rândul opiniei publice trebuie să vă onoreze şi să vă determine să vă desfăşuraţi activitatea cu aceeaşi verticalitate, arătând constant că principiul constituţional conform căruia nimeni nu este mai presus de lege este o realitate, şi nu un simplu deziderat.

Vă felicit şi vă mulţumesc!"

Update: Procurorul general Augustin Lazăr a declarat miercuri că, în anul 2018, procurorii au soluţionat 543.971 dosare, cu peste 10.000 mai mult decât în 2017, fiind dispuse măsuri asigurătorii de 2,2 miliarde lei.
 

Update: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente.
"În anii 90, când România făcea primii paşi în instituirea regimului democratic, prin redactarea Constituţiei (...) legiuitorul constituant a conferit Ministerului Public un rol de o importanţă deosebită - cel de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Această misiune a Ministerului Public nu e deloc uşoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente. (...) Însăşi temelia statului de drept este ameninţată. (...) Din păcate, după aproape 30 de ani de la recâştigarea libertăţii în România încă mai există politicieni cu reflexe autoritare care se consideră îndreptăţiţi să-şi acorde privilegii", a spus Iohannis.

 

Preşedintele Klauss Iohannis va participa miercuri la bilanţul Ministerului Public pe anul trecut. venimentul va avea loc, începând cu ora 11.00, la Cercul Militar Naţional. 

Reamintim că DNA şi-a prezentat săptămâna trecută bilanţul pe 2018.

Procurorul-şef interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat, vineri, la bilanţul instituţiei, că anul 2018 a fost pentru Direcţie un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite, respectiv schimbări în conducerea instituţiei, schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei), modificări în structura de personal, dar şi cinci controale din partea Inspecţiei Judiciare.

Tag-uri Nume: