Publicat: 23 Noiembrie, 2012 - 12:04
Share

La începutul acestei săptămâni a avut loc la Ljubljana prima Conferinţă „Zilele Transportului din Regiunea Dunării pentru Aria Prioritară 1b: îmbunatatirea mobilităţii şi a multimodalităţii – conexiuni feroviare, rutiere şi aeriene”, organizată de coordonatorii ariei, respectiv Slovenia, prin Ministerul Infrastructurii şi Planificării Teritoriale, şi Serbia, prin Ministerul Transporturilor. România a fost reprezentată de CFR SA şi Club Feroviar.

Întâlnirea a avut ca scop creşterea vizibilităţii sistemului de transport din regiune, a cercetării şi planificării în domeniul transporturilor, concentrându-se asupra oportunităţilor generate de Strategia Dunării şi a comunicării stimulentelor necesare pentru implementarea proiectelor relevante, din cadrul Strategiei.

Participanţii, reprezentanţi ai ministerelor de resort ale celor 14 state semnatare, instituţii financiare, universităţi şi companii din domeniul feroviar, au semnalat progresele realizate, dar şi câteva dintre impedimentele întâlnite. Coordonatorii Ariei Prioritate 1b au subliniat primele rezultate obţinute: stabilirea unui structuri de guvernanţă, realizarea unor hărţi detaliate, pentru toate modurile de transport, identificarea proiectelor relevante - selectate dintre 150 de proiecte primite, dintre care 51% pentru feroviar -, trimiterea a 17 scrisori de recomandare, dintre care 7 pentru proiecte feroviare.
Până în prezent, Grupul Director al Ariei Prioritare 1b a acordat României scrisori de recomandare
pentru următoarele proiectele:
1. Reabilitarea şi electrificarea căii ferate Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu - Frontieră pentru viteza maximă de 160 km/h;
2. Proiectul Axa Prioritara 22, ramura sudică: Arad - Timişoara - Craiova - Calafat, pentru secţiunile Modernizarea căii ferate Caransebeş - Timişoara - Arad, Modernizarea liniei feroviare Craiova - Strehaia - Drobeta Turnu-Severin - Caransebeş şi Modernizarea şi reabilitarea liniei feroviare Craiova – Calafat;
3. Proiectul Axa Prioritara 22, ramura nordică: Curtici - Braşov - Bucureşti - Constanţa, cu următoarele secţiuni: Reabilitarea liniei feroviare km 614 – Gurasada, Reabilitarea liniei feroviare Gurasada – Simeria, Modernizarea liniei Braşov - Sighişoara; Modernizarea liniei
Predeal – Braşov, Lucrări de reabilitare poduri şi tuneluri de pe reţeaua TEN – T;
4. Autostrada Sibiu – Piteşti;
5. Modernizarea Aeroportului „Delta Dunării” din Tulcea.
În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă cei implicaţi în implementarea strategiei, acestea ar putea fi depăşite cu mai mult sprijin din partea clasei politice, implicarea mai intensă a statelor din regiune, realizarea unui viziuni comune pentru sectorul de transport, identificarea unor manageri de proiect, reviziuirea Planului de Acţiuni, utilizarea mai eficientă a fondurilor avute la dispoziţie, combinarea acestora, reflectarea priorităţilor stabilite în strategie şi în planificarea financiară 2014 – 2020, potenţiale scheme de PPP. Ca impedimente în implementarea eficientă a
strategiei au fost menţionate şi cerinţele reglementatoare diferite în ţările implicate în strategie, neimplementarea reformei în unele companii de stat, stadiul variat în care se află proiectele şi maturitatea acestora, lipsa de comunicare între cei implicaţi.
Un alt subiect important dezbătut a fost cel al mecanismelor şi al soluţiilor de finanţare a proiectelor. S-a pus în principal problema necesităţii existenţei unui instrument financiar dedicat Strategiei Dunării, cuprins în următorul exerciţiu financiar 2014 – 2020. În acest sens, Club Feroviar a subliniat însă concepul de “macrostrategie europeană” şi factorii cheie care stau la bază sa – fără buget adiţional, fără noi instituţii, fără legislaţie suplimentară. Au fost semnalate şi diferenţele considerabile financiare – ca alocare şi obiective – între ţările membre EU şi cele non
UE, fondurile de care beneficiază cele din urmă fiind limitate, fiind propuse ca soluţii în acest caz accesul statelor non UE la Mecanismul Conectarea Europei şi mai mult interes acordat iniţiativelor regionale de către Cadrul de Investiţii în Balcanii de Vest 2014 – 2020.
Colin Wolfe, Head of Unit, DG Regio – Comisia Europeană, a apreciat progresul realizat în perioada scurtă de la lansarea strategiei, în special în domeniul planificării şi identificării de soluţii financiare pentru proiecte specifice, menţionând totodată, necesitatea unei perspective mai largi, a unei abordări interconectate. În sprijinul acestei idei a venit şi Igor Hribal, director al departamentului de transport marfă, în cadrul Căilor Ferate Slovene, solicitând autorităţilor dezvoltarea infrastructurii logistice, nu doar construirea de linii feroviare, concentrarea pe proiecte mici, nu doar pe mega-proiecte. De asemenea, a prezentând potenţiale modele de afaceri şi soluţii pentru platforma multimodală Adriatică – Dunăre, făcând o analiză a fluxurilor şi volumelor de  marfă între Europa şi Asia şi a rolului coridoarelor V şi X, concurente ale coridorului IV ce traversează România. Adriana Ţicău, Vicepreşedinta Comisiei de Transport şi Turism a Parlamentului European, în mesajul video adresat participanţilor, a exprimat din nou suportul
Comisiei pentru dezvoltarea Coridorului X prin Mecanismul Conectarea Europei 2014 – 2020. Trebuie menţionat faptul că în prezent se discută intens despre cea de-a treia