19 iunie 2021

PROACTA EDU: Şcolile vor avea psihologi angajaţi

Distribuie pe rețelele tale sociale:

PROACTA EDU: Şcolile vor avea psihologi angajaţi – este concluzia dezbaterii la care au participat specialişti din educaţie, psihologie şi societatea civilă.

Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport din cadrul Senatului României a organizat astăzi, 27 mai 2021, dezbaterea: „Psihologii şcolari: angajaţi ai sistemului de educaţie sau profesionişti independenţi ce pot fi contractaţi de unităţile de învăţământ?”, moderată de Nicoleta Larisa ALBERT, preşedintele Asociaţiei Proacta EDU şi de Monica ANISIE, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, tineret şi sport din cadrul Senatului României.

La dezbatere au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Colegiului Psihologilor din România, senatori, deputaţi, reprezentanţi ai elevilor şi părinţilor, precum şi profesorii universitari doctori Mircea Miclea şi Daniel David.

În cadrul acestui eveniment a fost evaluată situaţia actuală privind accesul elevilor la serviciile psihologilor şcolari şi au fost făcute propuneri privind integrarea acestei profesii în sistemul educaţional românesc.

„Prin organizarea acestui eveniment, am urmărit identificarea problemelor şi, în mod special, a modalităţilor de soluţionare a acestora, astfel încât interesul copilului să primeze. Personal, am conştientizat nevoia stringentă de sprijin emoţional pentru elevi la nivelul unităţii de învăţământ. Susţin însă distincţia clară între ideea de consilier şcolar – ale cărui competenţe să sprijine parcursul vocaţional al tânărului – şi cea de psiholog şcolar, care să asigure intervenţia psihologică. Avem nevoie să lucrăm împreună, iar consilierii şcolari să fie susţinuţi de psihologi. Astfel, nu trebuie să vorbim despre o opţiune între aceste categorii, ele sunt complementare, iar creşterea personalului specializat este imperativă!”, a declarat Monica Anisie.

Consilierii şcolari nu au competenţe în privinţa evaluării şi psihodiagnozei dezvoltării cognitive, afectiv-motivaţionale, psihosociale şi a personalităţii copiilor/adolescenţilor. Mai mult decât atât, nici nu pot realiza evaluarea profilului cognitiv, afectiv, psihosocial şi de personalitate al membrilor familiilor elevilor, aşa cum nu pot interveni într-un proces terapeutic sau de consiliere psihologică, competenţe profesionale pe care le au psihologii, în baza formării pe care au parcurs-o. În plus, consilierii şcolari se află în acest moment într-o suprapunere de roluri, prin păstrarea normei didactice, ceea ce încalcă normele cadrului terapeutic/de consiliere psihologică.

„Cuvântul de astăzi a fost consens şi o să facem tot ceea ce ţine de noi ca societate civilă, ca oameni cărora le pasă, să se treacă la nivel următor – acţiune şi implementarea celor agreate azi. Da! Este nevoie să se lucreze în echipă, să se construiască pe ceea ce avem şi să punem în centrul atenţiei nevoile elevilor. Astăzi a fost făcut un mare pas – am trecut de la contemplare (se ştie de mulţi ani că este nevoie de o delimitare a rolurilor) la prima acţiune – am început să ne întrebăm împreună – Cum? Au venit soluţii constructive şi mai ales s-a subliniat ferm că această situaţie nu mai suportă amânare, cu atât mai mult cu cât pandemia a adus şi mai acut la suprafaţă această urgenţă. Aşadar, în România avem profesori consilieri şcolari, psihologi şcolari şi psihoterapeuţi şi dincolo de cifre avem disponibilitatea lor ca oameni şi profesionişti de a lucra în echipă pentru elevi şi în beneficiul lor. Rămâne aşadar să întrebăm frecvent autorităţile când se va implementa ceea ce s-a stabilit azi şi cum se vor aloca resursele. Până când? Până când fiecare elev din România va avea acces la servicii psihologice”, a declarat Nicoleta Larisa Albert, preşedintele Asociaţiei Proacta EDU.

Prezent la dezbatere, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Radu Szekely, a afirmat faptul că sunt căutate soluţii prin care să fie rezolvată această problemă a lipsei psihologilor şcolari: „Unul dintre efectele grave ale pandemiei se referă la pierderile de învăţare care merg dincolo de materia pierdută (…) Vorbim de pierderi semnificative la nivel socio-emoţional. Există rapoarte în acest sens, există studii care demonstrează că la nivel psihic şi emoţional elevii au fost afectaţi de această perioadă de izolare şi de lipsă de predictibilitate. Ministerul Educaţiei caută soluţii pentru a vedea cum putem să ne apropiem cât mai mult de aceşti elevi pentru a le oferi consilierea de care au nevoie. Este evident pentru toată lumea că un consilier şcolar şi un psiholog şcolar ar trebui să fie cât mai aproape de copil, de elev, de tânărul care are nevoie de sprijin în aceste momente şi, din păcate, resursa umană disponibilă în cadrul ministerului nu este suficientă”.

Totodată, preşedintele Colegiului Psihologilor din România a făcut referire la reglementările legale privind accesul în profesia de psiholog şcolar, precum şi la diferenţierea de competenţele consilierului şcolar. „Se impune o mai bună separare între competenţele consilierului şcolar şi cele ale psihologului. Activitatea psihologului şcolar trebuie să fie în acord cu reglementările Colegiului Psihologilor. De asemenea, susţin o mai bună autonomie a psihologului şcolar şi a consilierului şcolar în acord cu toate normele psihoterapiei; relaţia psihologică de evaluare şi de intervenţie nu trebuie să interfereze cu alte tipuri de relaţie. Cu alte cuvinte, consider că a fi în aceeaşi şcoală şi psiholog şi profesor şi consilier este o situaţie care are un efect negativ asupra muncii psihologilor”, a declarat preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Ion Dafinoiu.

Atât reprezentanţii elevilor, cât şi cei ai părinţilor susţin că există o nevoie reală din partea elevilor privind suportul emoţional oferit de psihologii şcolari.

„Peste 75% dintre elevii respondenţi ne-au spus că se simt, la un an de pandemie, obosiţi şi anxioşi şi aproape 30% ne-au spus că au experimentat episoade depresive între 5 şi 10 ori. În aceea ce priveşte accesul pe care elevii îl au la serviciile psihologice din şcoală, doar 5% dintre ei au avut acces la serviciile de asistenţă psihologică, în ultimul an, deşi cifrele ne arată că au avut nevoie”, a spus în cadrul dezbaterii preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Rareş Voicu, prezentând rezultatele unui sondaj pe care l-au realizat în luna martie pe un eşantion de 8.700 de elevi.

Mai multe declaraţii făcute de specialişti în cadrul dezbaterii puteţi urmări aici: https://www.youtube.com/watch?v=e6ZYZ70Zhyg