24 ianuarie 2022

Problema resursei umane se va acutiza

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Problema resursei umane se va acutiza în rândul companiilor din IT&C şi automotive, prezente în vestul ţării. Anul 2022 va veni cu trei provocări majore
Rectorul Universităţii Politehnica Timişoara, Florin Drăgan, a stat de vorbă cu reprezentanţii mai multor companii din IT&C şi automotive pentru o privire de ansamblu asupra provocărilor de anul viitor. În urma analizei, sunt trei direcţii în care companiile vor întâmpina dificultăţi. Acestea sunt de fapt accentuări ale problemelor actuale. Este vorba de criza forţei de muncă, care va încurca planurile de extindere şi dezoltare, problemele din lanţul de aprovizionare şi preţurile la energie care nu mai oferă niciun fel de predictibilitate.

Anul 2021 a fost unul foarte bun în ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a companiilor din vestul ţării. Numai în vară au fost anunţate investiţii pentru următorii ani ce depăşesc un miliard de euro, lucru ce va face din regiune un pol şi mai important decât în prezent pe domeniile IT&C şi automotive. Instabilitatea generală, din ultimele şase luni, prezentă în atâtea domenii de interes îndeamnă acum la mult mai multă prudenţă.

„Problema resursei de muncă este una globală, însă în România devine deja mult prea accentuată în ultima vreme. Planurile de dezvoltare ale companiilor sunt mult prea ambiţioase câteodată, iar în momentul în care vor ajunge la recrutare vor vedea că apar multe dificultăţi. Costurile cu forţa de muncă au crescut mult la noi, bazinul de selecţie este tot mai mic şi există o competivitate cu ţările din jur, care încep să se dezvolte şi ele în zona de IT&C şi inginerie. O companie care are, să zicem, un punct de lucru în România şi alte două în ţările învecinate, acum este mai tentată să redistribuie planurile de dezvoltare către locurile unde poate găsi mai uşor oameni. Pe lângă investiţiile deja anunţate, mai sunt şi altele în expectativă. Companiile fac calcule şi cel mai probabil în al doilea trimestru de anul viitor vor anunţa către ce zone se îndreaptă”, susţine Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

O altă provocare ce ţine de resursa umană este păstrarea actualilor angajaţi din IT&C. Companiile din străinătate deja au început să recruteze oameni care să lucreze din România direct pentru ele, iar acest lucru va accentua problemele. Acelaşi fenomen este întâlnit şi pe plan intern: companii cu sediul central în Bucureşti sau în alte oraşe mari angajează oameni din alte regiuni fără a mai fi nevoie de relocarea lor. Universităţile din România nu pot produce atâţia specialişti comparativ cu cât are nevoie piaţa, astfel că păstrarea specialiştilor existenţi este primordială.

„Pandemia de coronavirus a schimbat complet modul de lucru. Acum dorinţa angajaţilor este să lucreze de acasă, chiar dacă unele companii doresc să îi aducă una sau două zile pe săptămână la birou, pentru a menţine cultura organizaţională. În vestul Europei, în schimb, work from home era des întâlnit şi înainte de pandemie, aşa că sunt mult mai deschise acestui beneficiu pentru angajaţi. Cel mai probabil şi la noi, o parte din oamenii din IT&C vor rămâne exclusiv acasă, tocmai pentru că firmele nu doresc să îi piardă. Acest lucru influenţează foarte mult piaţa de birouri, care de doi ani este într-o zonă de aşteptare. La unele proiecte s-a renunţat iar altele sunt într-o derulare mai lentă”, a continuat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

În automotive sau telecom vor persista problemele de aprovizionare

În prezent există numeroase întârzieri pe lanţul de aprovizionare al companiilor din zona automotive sau de telecomunicaţii. Impactul este unul important, trebuie făcute predicţii către fabricile de componente electronice despre ce nevoi vor avea peste nouă luni, de exemplu, dar acest lucru a devenit foarte complicat din cauza instabilităţii din piaţă. Operatorii din telecom sau clienţii din automotive nu pot momentan să îşi facă planuri pe termen lung. Criza microcipurilor de la nivel global se va accentua, iar reprezentanţii companiilor prezente în vestul ţării se tem că situaţia va deveni problematică şi în România. Inclusiv piaţa criptomonedelor are un rol important în această situaţie.

„Se minează mult, iar asta înseamnă consum mare de energie şi un număr crescut de plăci electronice. În momentul în care din această zonă este o cerere foarte mare, piaţa este afectată şi aprovizionarea cu materie este mai lentă. Mai este o problemă majoră legată de echipamentele auxiliare cum sunt laptop-urile: termenele de livrare au crescut si aici foarte mult, între trei şi şase luni, chiar nouă luni pentru anumite echipamente mai de nişă, aici fiind vorba de criza de semiconductori din cauza pandemiei. Suntem implicaţi în proiecte cum sunt IPCEI Microelectronica prin PNRR, dar acest lucru poate rezolva anumite probleme în viitor, nu în 2022. De asemenea, pandemia de coronavirus a făcut ca în domeniul automotive să se lucreze mult mai puţin pe stoc. Au scăzut vânzările multor producători de automobile, aşa că principalii furnizori au redus din producţie pentru a nu rămâne cu marfa nevândută”, susţine rectorul Florin Drăgan.

Din perspectiva comunicaţiilor fixe si mobile, pandemia COVID-19 a adus schimbări majore. Presiunea pe infrastructura de telecomunicaţii a crescut exponenţial de la declanşarea pandemiei fiind nevoie de investiţii substanţiale si rapide din partea operatorilor astfel încât reţelele lor sa poată gestiona creşterile foarte mari de trafic de voce si data.

„Anul 2021 a adus în Romania tehnologia 5G live însă penetrarea acestei tehnologii este încă la început si se observă o întârziere faţă de ţările din Europa de Vest. România s-a angajat în cadrul PNRR să adopte şi Codul Comunicaţiilor Electronice şi abia după adoptarea acestui cod poate sa organizeze licitaţia de spectru de frecvenţe. Acest act normativ care va simplifica viaţa operatorilor de telecom atunci când îşi extind reţelele, dar care oferă şi drepturi noi pentru utilizatorii finali, va fi adoptat în 2022 după ce va primi avizele comisiilor de specialitate”, a mai precizat rectorul Florin Drăgan.

Pe de altă parte, creşterea preţurilor la gaz şi energie electrică a creat o instabilitate şi în domeniul automotive aşa cum aduce incertitudini în toată zona de producţie. Fabricile sunt mari consumatoare de energie, iar în momentul în care au construit bugetul pe anul 2021, nu a fost luată în calcul o triplare a preţului. Din acest motiv unele planuri au fost redimensionate, iar anul 2022 va fi dominat de prudenţă şi responsabilitate în cheltuieli.