Publicat: 3 Februarie, 2015 - 16:02
Interviu

Pofesorul dr.Eliot Sorel este fondator al Departamentului de Management şi Rezolvare a Conflictului din cadrul Asociaţiei Mondiale de Psihiatrie. Este Membru al Colegiului Psihiatrilor Americani şi Membru Extraordinar pe Viaţă al Asociaţiei Medicilor Americani.
Este un lider medical recunoscut la nivel internaţional, un important formator şi profesor medical, un foarte căutat consultant în politici pentru sisteme de sănătate şi un strălucit medic practician.
Deţine importante studii şi o vastă experienţă în probleme de sănătate globală, în managementul serviciilor medicale, de leadership în sănătate publică, precum şi competenţe în specialitatea psihiatrie şi deficienţe comportamentale.
Este Consilerul Principal al juriului care decernează Premiul "Ion Raţiu pentru Democraţie" la Institutul Woodrow Wilson din Washington, SUA. Ca recunoaştere a meritelor de excepţie în practica medicală şi în dezvoltarea ştiinţei medicale, în octombrie 2009, prof.dr. Eliot Sorel a primit titlul “Doctor Honoris Causa” al Universitaţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti. În 2004, prof.dr. Eliot Sorel a fost decorat de Preşedintele României cu Ordinul Naţional “Steaua României”, în grad de comandor.
Prof. Eliot Sorel a lansat în 1999 pe câmpia din centrul Washingtonului, la Festivalul Folcloric din Washington proiectul: „Porţi deschise către România”, care avea să dezvăluie cultura folclorică a spaţiului rural românesc: mânăstiri, bucate, muzică, dansul şi meşteşugurile.
Aflat la Bucureşti la sfârşitul acestei săptămâni în vederea pregătirii Congresului de Psiihiatrie din vară, prof. dr. Eliot Sorel a acordat un interviu publicaţiei noastre în care a abordat problematica sănătăţii globale. În secolul XXI asistăm la o schimbare de paradigmă a sistemelor sanitare, a sănătăţii,a sistemului de învăţământ medical, professional cât şi al politcii de sănătate la nivel naţional şi global a subliniat prof. dr. Eliot Sorel.

 Prof. dr. Eliot Sorel: "Sănătatea şi educaţia sunt esenţiale pentru o dezvoltare durabilă.Când vorbim de sănătate şi învăţământ trebuie să gândim că este o investiţie şi nu un cost. Acest lucru este o provocare nu numai pentru România ci pentru toată lumea.Toate sistemele sănătăţii din lume nu sunt sustenabile în formele în care există. Această provocare ne-a determinat să organizăm primul congres al Organizaţiei Mondiale de Psihiatrie la Palatul Parlamentului în 2013 şi de a reveni în iunie 2015 pentru a aborda această schimbare de paradigmă. Aceasta implică o nouă gândire sistemică, sistematică şi integrativă nu numai în domeniul sanitar, ci şi în cel al învăţământului şi al deciziilor politice şi economice E o provocare, care e de dorit să fie abordată de toate aceste domenii pe termen lung.

Ce înseamnă schimbarea de paradigmă?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Schimbarea de paradigmă în domeniul sanitar presupune schimbarea acestui sistem de la un model al secolelor XIX şi XX axat pe specialişti, către un alt sistem bazat pe echipă integrată, în care diferitele specialităţi şi diferitele atitudini din medicina primară, psihiatrie, sănătate publică conlucrează şi sunt reunite în acelaşi local,astfel încât pacienţii să nu fie trimişi dintr ¬ o clădire în alta sau de la o clinic la altă" la kilometri distanţă, cu alte cuvinte este vorba de un,sistem care să faciliteze pacientului un acces mai uşor şi bine integrat.

Accesul la servicii medicale este în prezent inegal nu numai în România, ci şi în lume. Poate fi el schimbat? . 

 Prof. dr. Eliot Sorel : Este absolut necesar să se schimbe. Sistemul în formula actuală nu este sustenabil.

Care ar fi principalele afecţiuni cu care se confruntă populaţia lumii acum comparativ cu secolele XIX şi XX? Cum ar trebui să abordeze sistemele de sănătate noile provocări,având în vedere faptul că asistăm la o îmbătrânire a populaţiei?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Trebuie să menţionăm că au fost făcute progrese enorme bazate pe această paradigmă. A fost extrem de utilă în domeniul cercetării ştiinţifice medicale, ale cărei rezultate au contribuit la îmbunătăţirea sănătăţii în întreaga lume. Provocarea cu care ne întâlnim în acest domeniu acum este că povara cea mai mare este în domeniul bolilor netransmisibile. Bolile netransmisibile, de pildă, bolile cardiace şi depresia reprezintă cea mai mare povară din lume.Ele coexistă la aceeiaşi persoană şi, în plus, apar şi dizabilităţi. Într-un studiu publicat recent de OECD de la Paris -"Să contăm pe valoarea sănătăţii mintale,-, demonstrăm clar şi concret, faptul că ignorarea bolilor mintale determină o povară economică adăugată. Această povară, pe lângă povara bolilor propriu zise şi a dizabilităţilor în ţările OECD reprezintă aproximativ 30 %- 40%, procent care nu poate fi trecut cu vederea.Nu vorbim numai despre boală în sine, ci şi despre o consecinţă economic nefastă asupra ţărilor implicate ..În acest sens revenim la conceptual investiţii în sănătate şi nu cost. Costul se referă la boli dar investiţia trebuie să aibă în vedere prevenirea bolilor în primul rând. Este necesară o reorientare în care prevenţia primară,care nu prea există în toate sistemele din lume trebuie să aibă un rol şi mai important.Cu alte cuvinte, un fel de continuitate între prevenţie primară, secundară şi terţiară. Modelul elaborat în secolele XIX şi XX care mai persist şi în prezent era bazat pe prevenţie terţiară. Prevenţia terţiară e tardivă şi extrem de scumpă.

 Nu propunem eliminarea prevenţiei terţiare, ea va continua ca parte a sistemului,dar este necesară o reorientare şi alocare de reusurse către prevenţia primară, secundară şi terţiară, în care prevenţia primară să fie primară, şi nu în ultimul rând.

 Cunoaşteţi sistemul medical din România. Unde ar trebui intervenit în primul rând? Credeţi că schimbările din Europa Centrală şi de Est au afectat populaţia din punct de vedere al sănătăţii mintale?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Vă referiţi la determinanţii sănătăţii. Aceştia sunt multipli.Sunt aspecte biologice, genetice, sociale,economice politice culturale.O paletă de determinanţi, care trebuie luaţi în seamă de planificarea sanitară şi nu numai a modelului clasic de agenţi nocivi, biologici sau psihologici exclusiv, De obicei modelele secolelor XIX şi XX,în principiu, abordau aceste două elemente, foarte rar cele sociale. Un studiu foarte interesant OMS intitulat "Determinanţii sociali ai sănătăţii"vizează aceste aspecte. Transformarea şi inovarea sistemului sanitar,implică abordare unei palete sistemice complexe care include toţi determinanţii sănătăţii, nu numai unul sau doi. Succesul intervenţiilor primare, secundare şi terţiare nu depinde numai de medici, de echipa medical, ci şi de pacienţi.Cu alte cuvinte e nevoie de o nouă abordare a relaţiei între profesioniştii din sănătate şi populaţie. Trebuie să ne reorientăm către sănătatea unei comunităţi, a unei populaţii, a unui oraş.Sănătatea este o investiţie în bunăstarea economică, socială şi economică a unei ţări. Sănătatea trebuie abordată multiministerial, nu numai de către Ministerul Sănătăţii.

Credeţi că trebuie o abordare locală a sănătăţii având în vedere anumite particularităţi?

 Prof. dr. Eliot Sorel: E nevoie de o viziune globală, cu specificităţi şi adaptări locale, dar care trebuie să fie bine integrate. Este esenţial să existe o coerenţă a strategiei la nivel naţional, dar cu buna înţelegere a specifictăţilor locale, precum şi cu alocarea resurselor necesare umane şi financiare, în vederea implementării strategiei naţionale bine integrate la nivel local. În acest sens e nevoie şi de o abordare specifică pentru copii, tineri, bătrâni, femei şi bărbaţi. Este vora de o provocare globală la care România trebuie să participle.

 Se înregistrează o mare migraţie a personalului medical. Cum se va rezolva?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Avem o mare problemă în acest domeniu. La ora actuală se înregistrează un deficit de aproximativ 4 milioane şi jumătate de profesionişti în domeniul sănătăţii în lume. Dacă ne gândim la drepturile omului, la dreptul liberei circulaţii oamenii au dreptul să meargă acolo unde sunt mai bine plătiţi.Este totodată o provocare şi pentru politicienii români de a crea condiţii de formare şi de lucru.Trebuie atraşi tinerii talentaţi fiindcă aveţi tineri foarte talentaţi în toate domeniile, IT, medicină ştiinţe sociale. .România e o ţară care dispune de un capital uman extraordinar.Investiţia trebuie făcută în capitalul uman, astfel încât să existe speranţa unui viitor în ţară şi să fie create condiţii competitive cu cele din alte ţări ale lumii. De fapt, capitalul uman al României este comoara cea mai de preţ a aceste ţări. Unul din elementele esenţiale pentru a corecta acestă situaţie "hemoragică" creată prin plecarea din ţară a tinerilor dotaţi este un management sanitar clar, bine definit.Consider că în majoritarea sistemelor sanitare din lume asistăm la o mare risipă de bani şi nici managementul oamenilor nu este bine făcut.

 Aveţi colaborări cu România?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Avem o colaborare cu Universitatea Politehnică din Bucureşti cu care Universitatea "George Washington,.va lansa un proiect în acest an;,pe două teme: rolul tehnologiei informaticii şi al comunicării. Vom stimula propuneri de lucrări de la tinerii doctoranzi de la Universitatea Politehnică Bucureştia şi de la cei de la George Washington pentru un concurs . Temele cele mai bune vor fi selecţionate şi vor fi susţinute financiar de un fond comun al celor două universităţi.Sperăm ca aceste lucrări care vor fi selecţionate să constituie o platformă pentru proiecte mai mari.

 Care vor fi temele importante din cadrul congresului din iunie de la Bucureşti?

 Prof. dr. Eliot Sorel: Având în vedere că schimbarea de paradigmă reprezită o provocare enormă atât pentru profesionişti cât şi pentr politicieni dar în egală măsură pentru populaţie şi media, vom organiza un curs special destinat tinerilor rezidenţi din medicina de familie, psihiatrie, şi pentru studenţii doctoranzi din sănătate publică . Am decis să dezvoltăm o traducere a acestei paradigme în cadrul unui curs specific destinat tinerilor profesionişti de mâine. Vom avea multe premiere, la congres,între care un simpozion al Asociaţiei Medicilor de Familie din lume, având ca temă interfaţa dintre psihiatrie şi sănătatea mintală în contextul secolului XXI, specificitatea sănătăţii femeii şi a copilului şi a omului în vârstă. Îmi face o deosebită plăcere să revin la Bucureşti, având în vedere că recent Capitala a celebrat 555 de ani. Dorim să i invităm pe colegii noştri din lume să guste din bogăţia culturală şi socială a Bucureştiului şi din frumuseţea naturală a României

 Cornelia Stanciu

Emil S.