22 octombrie 2021

Programe de masterat şi doctorat în studiile privind Holocaustul, în universităţile din România

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Iaşul este, în aceste zile, gazda Conferinţei Internaţionale „Iaşi 1941-2021: memorie, asumare, uitare”, organizată de Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în cadrul manifestărilor de comemorare a Pogromului de la Iaşi.

A fost o deosebită onoare să avem la Iaşi invitaţi de seamă, ambasadori, reprezentanţi ai comunităţilor evreieşti, cadre universitare, supravieţuitori, autorităţi publice locale şi centrale. Ne-am bucurat de prezenţa ES David Saranga, Ambasadorul statului Israel în România, ES Arthur Mattli, Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, ES Andrei Muraru, ambasadorul României în SUA, Eduard Kupferberg, Secretar general al Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România, Benjamina Vladcovschi, Preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi, Alexandru Florian, Directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului În România „Elie Wiesel”, Michael Cernea, supravieţuitor al Pogromului de la Iaşi, dar şi invitaţi de seamă internaţionali care au participat la lucrările de astăzi prin sistemul de videoconferinţă.

Cel mai mare masacru antisemit de pe teritoriul României în epoca modernă a schimbat cu totul destinul oraşului Iaşi şi istoria acestuia. Miile de victime dar şi supravieţuitori ai Pogromului de la Iaşi merită ca cercetările aprofundate să fie făcute la nivel naţional şi internaţional în privinţa evenimentelor Holocaustului, rezultatele să fie publicate şi diseminate la scară largă.

Această conferinţă are un caracter ştiinţific de abordare a trecutului şi de a înţelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în acest oraş în urmă cu 80 de ani dar are şi o dimensiune educativă şi preventivă, deoarece este imperativ ca tinerii de astăzi şi generaţiile viitoare să cunoască mai mult despre Holocaust.

Vorbim astăzi despre nevoia de conştientizare şi educaţie în ceea ce priveşte studiile în domeniul Holocaustului în rândul tinerilor şi susţin crearea de programe de masterat şi doctorat în studiile privind Holocaustul în universităţile din România. Acest lucru este prevăzut şi în Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură aferentă perioadei 2021 – 2023.

În opinia mea, alături de aceste programe de studiu cu ciclu complet, universităţile din România ar putea avea masterclass-uri, cursuri de vară şi şcoli de vară pentru a complete educaţia despre Holocaust pentru stimularea cercetările suplimentare.

Încurajez universităţile din România ca, în perioada următoare, să integreze în politicile lor academice şi în cartele universitare, codul de conduită pentru prevenirea şi sancţionarea incidentelor antisemite. Singura universitate din ţară care a implementat un astfel de cod este Universitatea Naţională de Teatru şi Cinematografie „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Holocaustul nu a fost o prăbuşire accentuată, ci a fost o coborâre treptată în întuneric.

Astăzi, negarea Holocaustului şi alte forme de antisemitism merg mână în mână cu homofobia, xenofobia, rasismul şi violenţa politică, care încurajează teoriile conspiraţiei şi provoacă daune grave grupurilor vulnerabile şi drepturilor fundamentale. Democraţia, societăţile şi comunităţile noastre trebuie să fie protejate ferm iar educaţia este cea mai eficientă armă. De aceea, reafirm sprijinul ferm al Guvernului pentru promovarea politicilor guvernului, combaterea antisemitismului şi xenofobiei.

Deputat Alexandru MURARU
Reprezentant Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei
Consilier onorific al Primului-Ministru