27 mai 2022

Propunerea de modificare a legii Camerelor de Comerţ şi Industrie din România

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Aduce beneficii pentru mediul de afaceri şi economia naţională

Joi, 12 mai 2022, în cadrul unei conferinţe de presă, Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi a prezentat argumentele de susţinere a propunerii legislative înregistrată în Senatul României sub nr. B254/ 2022 pentru modificarea Legii nr. 335/ 2007 a camerelor de comerţ din România, prin prisma beneficiilor pe care această nouă reglementare le va aduce mediului de afaceri autohton.

Una dintre modificările avute în vedere se referă la includerea tuturor operatorilor economici din România într-un Catalog al firmelor – o evidenţă întocmită şi actualizată periodic de către Camera Naţională împreună cu Camerele Judeţene.

Acest catalog va conţine informaţii de profil şi de contact referitoare la operatori, cu date complete şi actualizate periodic, fiind de natură să reflecte activitatea din mediul de business într-o manieră mult mai apropiată de realitatea curentă. Astfel, catalogul, prin modul în care va fi conceput şi gestionat, va aduce acel plus calitativ atât de necesar în completarea informaţiilor actuale de ordin statistic, devenind atât un instrument de promovare a economiei locale în context regional şi naţional, cât şi a economiei naţionale în plan extern.

Va exista o imagine mai clară şi mai concretă a operatorilor economici real-activi şi real-inactivi. Spre exemplificare: potrivit datelor obţinute de Camera Naţională, deşi în Registrul Comerţului figurau ca fiind active şi în funcţiune un număr de peste 1,1 milioane de companii, doar 768.367 de companii au figurat cu bilanţ depus la ANAF.

Este adevărat că există baze de date şi portaluri online care conţin date despre firmele care aleg să se promoveze pe o platformă sau alta, însă Catalogul firmelor preconizat a fi constituit va fi cu mult mai cuprinzător şi, instituit prin lege la nivelul Camerelor de Comerţ şi Industrie, va avea o bază permanentă garantată.

Desigur, acest demers la nivel naţional presupune costuri de realizare pe care Camerele de Comerţ şi Industrie din România nu le pot acoperi din actualele fonduri exclusiv private de care dispun, fiind entităţi de utilitate publică reînfiinţate de legiuitor în 1990 pentru alinierea economiei româneşti la sistemul economic global, dar fără a beneficia de nici o subvenţie sau ajutor financiar pentru funcţionare din partea Statului.

Propunerea legislativă prevede în acest sens o contribuţie anuală din partea tuturor operatorilor economici, diferenţiată în funcţie de categoria de mărime a acestora: 10 euro/ an pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale; 20 euro/ an pentru microîntreprinderi; 50 euro/an pentru întreprinderi mici; 75 euro/ an pentru întreprinderi mijlocii; 100 euro/ an pentru întreprinderile mari.

Această contribuţie a firmelor nu trebuie percepută ca o „taxă” şi nu ar trebui considerată ca fiind inutilă pentru afacerile mici, care aparent nu ţintesc o promovare naţională sau externă. Promovarea consistentă şi constantă a economiei locale şi a economiei naţionale se va reflecta benefic la nivelul tuturor operatorilor economici, fie în mod direct prin creşterea vizibilităţii şi facilitarea contactelor şi contractelor externe, fie în mod indirect, ca furnizori sau subcontractori pentru investiţii străine atrase în plan local. Nevoia de promovare şi creştere a vizibilităţii externe este de netăgăduit, în condiţiile în care cifrele oficiale indică un deficit foarte mare al balanţei comerciale a României, de peste 20 miliarde euro, pe trend crescător.

Sistemul Cameral din România, chiar şi în condiţiile în care nu a beneficiat de finanţare de la Stat, şi-a onorat întotdeauna menirea de a se implica în internaţionalizarea afacerilor şi capitalului românesc; în promovarea companiilor româneşti pe noi pieţe, cu accent tot mai mare pe cele din afara UE; în identificarea oportunităţilor de a produce în ţară mărfuri şi servicii care să echilibreze balanţa comercială import-export; în prezentarea şi promovarea avantajelor şi facilităţilor locale şi regionale, precum şi promovarea cultural-turistică; în atragerea de investitori străini, atât companii/ corporaţii, cât şi fonduri de investiţii.

Implicarea şi întărirea rolului Camerelor de Comerţ şi Industrie în susţinerea mediului de afaceri este cu atât mai necesară, cu cât asistăm la tendinţa de accentuare a deficitului comercial, în actualele condiţii geopolitice de reformare a circuitelor economice internaţionale, de scurtare a lanţurilor de aprovizionare, în condiţiile în care Statul şi-a arătat limitele în promovarea economică externă, iar în plan intern nu reuşeşte asigurarea unor condiţii egale de competitivitate şi a unui echilibru investiţional între regiunile de dezvoltare ale ţării.

În vecinătatea noastră, un model similar Catalogului firmelor a fost implementat cu succes în Ungaria, unde toate companiile înregistrate în Registrul Comerţului au obligaţia legală de a se înscrie şi în Registrul Cameral, administrat de camerele de comerţ maghiare.

Un alt aspect vizat de propunerea legislativă mai sus menţionată se referă la introducerea unui certificat de competenţă, obligatoriu pentru desfăşurarea activităţii noilor firme înfiinţate. Acest demers nu constituie sub nici o formă o barieră în calea iniţiativei antreprenoriale, ci are menirea de a contribui la creşterea calităţii actului comercial şi de a responsabiliza operatorii economici. În acest sens, un curs de competenţe de bază pentru administratorii firmelor i-ar familiariza cu obligaţiile legale care le revin în actul de administrare a afacerii, în raport cu reglementările fiscale şi, în general, în relaţia cu autorităţile Statului.

De menţionat faptul că aceste cursuri, precum şi costurile asociate, vor fi stabilite de Guvern.

Nu în ultimul rând, amintim şi prevederile legate de întărirea rolului Camerelor de Comerţ şi Industrie în dezvoltarea învăţământului profesional dual prin măsuri şi activităţi de consiliere a angajatorilor, de pregătire, evaluare şi certificare a tutorilor din cadrul companiilor, de înregistrare a contractelor de parteneriat pentru formarea profesională a elevilor prin învăţământ dual, precum şi de monitorizare a instruirii şi participare la evaluările elevilor. Astfel, împreună cu Inspectoratele Şcolare, autorităţile publice locale şi companii, demersul este eminamente orientat către pregătirea viitorilor meseriaşi în acord cu nevoile pieţei muncii, dar şi către adaptarea corespunzătoare a calificărilor la nevoile economiei reale.

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi consideră că propunerea legislativă este de bună intenţie, de natură să consolideze rolul important al camerelor de comerţ de interfaţă a mediului de afaceri în raport cu autorităţile şi cu partenerii externi şi, în acelaşi timp, de apropiere a Sistemului Cameral Naţional de cel european, pornind de la modelele consacrate din economii competitive precum: Austria, Germania, Franţa sau Italia, unde relaţia dintre camera de comerţ şi antreprenor este legiferată sub forma afilierii obligatorii, iar beneficiarul acestor măsuri va fi chiar mediul de afaceri românesc.

Declaraţii în cadrul conferinţei de presă: Veronel Tătaru, Grupul de firme Silver Rom Agro:” Mediul de afaceri are nevoie de promovare pe pieţe externe printr-un mesaj coerent şi consecvent din partea Camerei de Comerţ şi Industrie precum şi de implicarea Sistemului Cameral în diplomaţia economică a României”.

Gabriel Terinte, Garom Food:” Modificările legislative propuse consolidează rolul şi poziţia Camerelor de Comerţ şi Industrie, deoarece oriunde în lume primul pas al unei afaceri se face la Camera de Comerţ”.

Gabriel Mardarasevici, Focality:” Iniţiativa legislativă nu trebuie văzută ca un Sfânt Graal al mediului economic şi cameral. Contribuţiile prevăzute sunt modice şi, mai mult decât atât, contribuind te poţi implica în mod activ”.

Marian Berdan, Grupul de firme Electra:” Apreciez ca pe o iniţiativă foarte bună introducerea certificatului de competenţe, pe care îl văd şi ca pe un certificat de competenţe profesionale şi care responsabilizează administratorii de firme. În ce priveşte contribuţia pentru Catalogul firmelor, aceasta are o valoare derizorie în raport cu beneficiile pe care le poate aduce Catalogul. Chiar aş propune şi modificarea capitalului social minim, întrucât actuala valoare de 200 lei nu are cum să inspire încredere în faţa unui partener de afaceri”.

Marian Mihordea:” În privinţa Catalogului firmelor, eu nu o văd nici ca pe o taxă, nici ca pe o contribuţie. Este efectiv un câştig al mediului de afaceri de pe urma unei promovări economice profesioniste. De asemenea, implicarea Camerelor în învăţământul dual este vitală pentru asigurarea specialiştilor în economică românească”.

Paul Butnariu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi:” Catalogul firmelor va permite să avem o imagine reală şi la zi a activităţilor, produselor şi serviciilor din economia românească. Contribuţia propusă are o valoare modică, de la sub 1 euro/ lună până la max. 9 euro/ lună, indiferent de mărimea afacerii la care ne raportăm. De aceea, considerăm că este o mare ipocrizie din partea unor structuri asociative patronale care contestă acest demers şi îl asimilează unor noi taxe, ştiind foarte bine că în ţările lor de origine sunt membri ai Sistemului Cameral şi plătesc cotizaţii deloc simbolice, proporţionale cu cifra de afaceri în unele cazuri. Mai mult decât atât, se cunoaşte foarte bine că un sistem cameral puternic are o influenţă benefică în activitatea firmelor şi susţine economia unei naţiuni. A venit momentul ca şi statul român să îşi revizuiască poziţia şi să consolideze Camerele de Comerţ şi Industrie în beneficiul mediului de afaceri românesc”.

Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

Sursa foto: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi