15 august 2022

Propunerile Consorţiului Universitaria pentru îmbunătăţirea Proiectului de Lege a Învăţământului Superior

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Luni, 25 iulie 2022, o delegaţie de şase rectori a reprezentat Consorţiul Universitaria la întâlnirea cu Primul Ministru al României, domnul Nicolae-Ionel Ciucă, cu Ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, cu Ministrul Cercetării Inovării şi Digitalizării, domnul Sebastian-Ioan Burduja, cu Consilierul Prezidenţial pentru probleme de Educaţie şi Cercetare, doamna Ligia Deca, la care au participat şi reprezentaţii altor cinci consorţii universitare româneşti.

Rectorii universităţilor membre ale Consorţiului Universitaria prezenţi la întâlnire au fost prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu, Rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Radu, Rectorul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Lucian Georgescu, Rectorul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. De asemenea, a participat prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara şi Consilier al Primului Ministru.

În cadrul întâlnirii, prof. univ. dr. Marian Preda, Rectorul Universităţii din Bucureşti şi Preşedintele în exerciţiu al Consorţiului Universitaria, a exprimat, în numele forului, sprijinul faţă de proiectul România Educată şi dorinţa de adoptare a unei Legi a Învăţământului Superior care să asigure o implementare eficientă, echitabilă şi sustenabilă a acestui proiect elaborat în spiritul promovării interesului naţional.

În acest scop, prof. univ. dr. Marian Preda a prezentat, în numele Consorţiului, principalele cinci propuneri pentru îmbunătăţirea Proiectului de Lege a Învăţământului Superior:

1. Universităţile din Consorţiul Universitaria sunt de acord cu întărirea autonomiei universitare la toate nivelurile.

Conform principiului autonomiei universitare solicităm ca universităţile, la propunerea departamentelor şi facultăţilor, cu avizul conform al Consiliului de Administraţie şi prin Senatele Universitare, să decidă privind criteriile de performanţă pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani, şi nu (doar) peste 70 de ani aşa cum prevede Art. 218, alineatul 3. Prelungirea automată, la cerere, a statutului de titular între 65 şi 70 de ani care rezultă din actuala formă a Art. 218(2) afectează grav principiul autonomiei universitare dar şi principiul echităţii între categoriile de pensionari, reglementând printr-o lege a educaţiei privilegii şi condiţii excepţionale de pensionare specifice unei legi a pensiilor.

Propuneri de rezolvare a acestei situaţii:

1a) Reformularea alineatului 3 din Art. 218 în spiritul prevederilor actuale ale Legii 1/2011:

(3) Senatul universitar din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic sau de cercetare după împlinirea vârstei de pensionare. În această situaţie, instituţia de învăţământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s-a aprobat menţinerea calităţii de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite şi în regim de plată cu ora.

1b)

Al. 2. Cadrele didactice care împlinesc vârsta de pensionare îşi pot menţine calitatea de titular in condiţiile stabilite de senatele universitare având în vedere performantele şi situaţia financiară

Al. 3. Cadrele didactice deja pensionate se pot reîncadra în învăţământul universitar în poziţii de cercetare prin concurs

2. Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei a tuturor consorţiilor universitare, a tuturor centrelor universitare şi a tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice) Consorţiul Universitaria solicită:

a. Completarea Art. 142, alineatul 3, prin menţionarea consultării pe lângă CNR şi a consorţiilor universitare „după consultarea CNR şi a consorţiilor universitare”

b. introducerea la Art.142 a unui alineat nou, 3 bis, cu următoarea formă:

„Componenţa comisiilor naţionale prevăzute la alineatul 2 va asigura reprezentarea proporţională conform numărului de studenţi şi a numărului de cadre didactice titulare a tuturor consorţiilor universitare, centrelor universitare, şi tuturor domeniilor de studii fundamentale (matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice).”

3. În prezent, deşi includ 43% dintre studenţii din România, universităţile din Consorţiul Universitaria primeşte doar 34% din finanţare alocată de Ministerul Educaţiei. Pentru încurajarea performanţei la nivel naţional şi internaţional prin sistemul de finanţare şi pentru o justă finanţare a tuturor domeniilor şi tipurilor de universităţi, propunem:

3.1. La art. 114, finanţarea suplimentară să reprezinte minim 35% (nu 33%) din întreaga finanţare instituţională, nu numai din cea de bază. Aşa cum apare acum, Consorţiul va avea numai 23,92% din finanţarea totală, adică mai puţin ca în prezent.

3.2. Introducerea, la Art. 143 a unui alineat suplimentar, aa) justifică public în cadrul metodologiei de finanţare prevăzută la punctul a) şi printr-un capitol distinct în cadrul raportului anual prevăzut la punctul d) formula/formulele de alocare a tuturor resurselor (finanţarea de bază, finanţarea suplimentară, etc) şi fiecare coeficient de finanţare în parte pe minim 3 componente : 1) promovarea performanţei, 2) eficienţă, 3) echitate.

3.3. La art. 172 (6), se vorbeşte de finanţarea de bază asigurată prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent (nu pe costul real – ce se urmăreşte prin proiectul UEFISCDI, aproape finalizat) şi de domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii. Propunerea este de a se raporta la costul real per student pe domenii de studii de licenţă şi masterat.

4. Priorităţile învăţământului superior românesc din proiectul de lege trebuie să pună accent pe finanţarea cercetării şi a internaţionalizării.

a) Solicităm introducerea la Capitolul XII a unui articol distinct care să stipuleze angajamentul ferm de finanţare publică a cercetării fundamentale în universităţi (pe modelul programelor nucleu) cu precizarea PROCENTULUI DIN PIB alocat cercetării şi procentului din PIB alocat de la bugetul de stat activităţii de cercetare în universităţi (alta decât granturile de cercetare alocate pe bază de competiţie). Un angajament privind elaborarea unei legi/metodologii distincte împreună cu Ministerul Cercetării ar fi binevenit.

b) Solicităm gruparea referirilor la internaţionalizare din proiectul de lege într-un Capitol distinct, XIII bis dedicat internaţionalizării învăţământului superior în care să se menţioneze acest obiectiv şi angajamentul Ministerului Educaţiei de a finanţa public internaţionalizarea.

5. Trebuie corelat Art. 34 (8) cu Art. 171 (6) – legat de sumele constituite ca venituri proprii sau venit la bugetul statului.

Universităţile din Consorţiul Universitaria au pregătite şi vor trimite în mod oficial, până la finalul acestei săptămâni, liste individuale cu alte propuneri specifice, punctuale, de completare şi îmbunătăţire a Proiectelor de Legi ale Educaţiei cu accent pe Proiectul de Lege a Învăţământului Superior, pe care le vor discuta cu Ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, iniţiatorul celor două proiecte de lege.

Dintre propunerile formulate de către fiecare universitate membră, cele asumate în comun vor fi prezentate în numele Consorţiului Universitaria.

Sursa foto Pixabay