Publicat: 31 Iulie, 2015 - 15:43
Share

Poziţia IPP faţă de proiectul modificării legii achizițiilor publice nu rezolvă problema asumării răspunderii în selectarea ofertelor pe criteriul calității ci nu la prețul cel mai mic și nici problema suspiciunilor de corupție care afectează piața achizițiilor din România

Pachetul de acte normative care va modifica cadrul legal în achiziții publice supraestimează nivelul de competentă și disponibilitatea de asumare a responsabilității la nivelul funcționarilor publici implicați în achiziții și nu ia realist în calcul anumite caracteristici ale pieței de achiziții din România, cum ar fi suspiciunea generalizată de corupție/ trafic de influență pentru câștigarea contractelor.

Nouă viziune în achiziții, căreia Institutul pentru Politici Publice (IPP) îi înțelege justificarea și oportunitatea, este caracterizată printr-o mai strânsă consultare între autoritățile contractante și mediul privat pentru a fi mai bine cunoscută piața de profil înaintea demarării unei proceduri.

Apreciem faptul că noul proiect dispune mai bine competențele în administrație funcție de amploarea și tipul achiziției. Din păcate, greșește prin stabilirea scopului final al reformei ca fiind: optimizarea modului de lucru în sistemul public (reformarea administrației nu trebuie privită ca un scop în sine) când, în opinia IPP, principală grijă ar trebui să fie eficientizarea resurselor publice prin încurajarea unor achiziții durabile și redobândirea încrederii în actualul sistem perceput ca ineficient și chiar corupt.

* Reașezare a relației între autorități contractante și mediul privat pentru cunoașterea pieței dar cu necesitatea specializării funcționarilor în evaluarea ofertelor

Proiectul propune un nou tip de relație de colaborare între stat și mediul privat. Se vor folosi sisteme electronice de promovare a produselor/serviciilor operatorilor în fața autorităților (determinându-se un autentic comportament de marketing la nivelul pieței de achiziții publice).

Se va permite inclusiv licitația electronică în ultima etapă a unei proceduri, dinamizând colaborarea dintre cele două părți. IPP susține măsurile care pot duce la o mai realistă înțelegere a pieței de către autorități și la o mai bună documentare despre noutățile apărute în piața/alternative de calitate și durabile ale produselor/serviciilor.

Introducerea (cu explicațiile de rigoare privind calcularea costului de viață/a costului de întreținere, a impactului asupra mediului și a implicațiilor sociale) a posibilității atribuirii contractului pe criteriul celui mai bun raport calitate-preț, la pachet cu restul prevederilor de creștere a competitivității în piață, au potențialul de a duce, în opinia IPP, în final, la achiziționarea de produse/servicii/ lucrări de o mai bună calitate.

Proiectul schimbă optica și în privința 'lotizării' contractelor, o practică condamnată pe actuala lege în vigoare, dând astfel o șansă de participare și IMMurilor, întocmai cum a cerut Directiva CE. Ierarhizarea tipurilor de achiziții și organizarea sistemului public astfel încât să facă față, pe nivele de competentă, complexității procedurilor este foarte utilă.

Ne exprimăm rezerva că aceste prevederi se vor putea aplica în mod corespunzător în lipsa specializării funcționarilor responsabili cu achizițiile în evaluarea calității ofertelor (inclusiv a impactului de mediu/social) dar și a execuției contractelor și fără stabilirea unor prevederi care să determine o reală asumare a responsabilității. În lipsa creșterii capacității și responsabilității sistemului public, pe nivele de competență funcție de amploarea contractelor, viitoarea legislație va duce la nenumărate contestații, blocaje și, în final, la ratarea unor investiții necesare pentru dezvoltarea României.

* Tendința de suprareglementare a comportamentului operatorilor privați, creare de excepții pentru societățile controlate de Stat în lipsa unei descrieri complete a competențelor autorităților în situații noi de derulare a achiziției

În opinia specialiștilor IPP, proiectul manifestă o disproporționată atenție pentru condițiile de participare ale unui operator privat (cu detalii despre excluderea lui pentru neplata taxelor și impozitelor, modul de organizare a unui potențial consorțiu în implementarea unui contract) când, în realitate, grija trebuie să fie să se descrie cât mai clar responsabilitățile autorităților publice aflate în situații particulare, noi, cu implicații juridice complexe — cum este cazul asocierii dintre mai multe autorități contractante pentru derularea unei achiziții de interes comun.

În ceea ce privește mediul privat, tot ce ar trebui să facă legea este să simplifice 'povara administrativă' a operatorilor la depunerea de documente în justificarea competențelor/calității cu prilejul fiecărei oferte prezentate (chiar și aceleiași autorități contractante) însă acest proiect supus dezbaterii nu convinge în acest sens.

Vorbind despre competiție în piața achizițiilor, Institutul pentru Politici Publice critică slăbiciunea Statului, cu consecințe asupra unei calități precare a serviciilor de care beneficiază cetățenii, în a întreține financiar un management public falimentar la nivelul unor societăți (teoretic privatizate) controlate de autoritățile publice.

Acestora nu li se va aplica viitoarea lege a achizițiilor, făcându-li-se un mare deserviciu prin faptul că nu li se oferă posibilitatea de a competiționa pe piața liberă pentru creșterea calității serviciilor oferite cetățenilor.

Ne întrebam în ce măsură aceasta prevedere nu poate fi interpretată ca și ajutor de stat, cu consecințe date de legislația românească în domeniu și pentru care România că trebui să dea explicații Comisiei Europene.

* Noua viziune nu abordează realist circumstanțele (suspiciuni de corupție, lipsa de transparentă, control neunitar) care pot influența punerea în practică a prevederilor

Proiectul dispune de o nouă viziune dar nu convinge cu privire la evaluarea realistă a posibilităților reale de a se operaționaliza noile prevederi din achizițiile publice în climatul dominat de suspiciuni de lipsa de transparență/corupție/conflict de interese/lipsa de credibilitate în moralitatea conducătorilor instituțiilor publice.

În același timp, practicile instituțiilor de control din România sunt atât de diverse, neexistând răspunderi clare în această privință și făcându-se destul de puțin pentru uniformizarea practicilor și prevenție. Deciziile instanțelor de judecată confirma în continuu disfuncționalitățile din procedurile de control în domeniul achizițiilor, astfel încât, folosirea altor criterii decât prețul cel mai scăzut, risca să fie în continuare nefuncțională,de teamă eventualelor sancțiuni aplicate în urma controlului.

Criticăm faptul că nouă propunere va obstrucționa și mai mult decât în prezent accesul cetățenilor la informații despre contractele pe bani publici și atragem atenția că, în acest fel, se va pierde și mai mult încrederea în sistemul de achiziții.

Din toate etapele unei achiziții publice, proiectul nu permite decât accesul la anunțurile de intenție/anunțurile de atribuire a contractului. În realitate, cetățenii sunt interesați de cum se realizează efectiv contractul, dacă și cum s-au schimbat condițiile pe parcurs și cu ce rezultate.

Mai mult, s-a introdus un capitol distinct privind confidențialitatea informațiilor din dosarul achiziției (și ne referim aici publicarea informațiilor după finalizarea procedurilor).

Presupunem că autoritățile sunt timorate de perspectiva penalizării României după ce, acum câțiva ani, un operator economic s-a plâns Comisiei de lezarea intereselor economice prin divulgarea, de către o autoritate publică, a unor date tehnice din oferta dar, atragem atenția, că s-a căzut în extremă cu această abordare.

În fața acestor provocări legate de modificarea, în puncte esențiale, a cadrului legal în achizițiile publice, IPP solicită Guvernului o cât mai largă consultare publică cu prelungirea duratei de consultare și mai ales o strânsă implicare a structurilor asociative ale administrației publice, având în vedere noile competențe cerute autorităților contractante.

Cerem să fie supuse dezbaterii cât mai urgent și Normele metodologice, o serie de articole din acest proiect rămânând neclarificate sub pretextul elaborării acestor Norme.

În toamna acestui an, IPP va aduce pentru a doua oară în România șefii sistemului de achiziții olandez în intenția de a impulsiona dezbaterea publică despre soluții de eficientizare a resurselor publice din achiziții durabile, de calitate,  prin standardizare, cu costuri de întreținere accesibile, dar și cu respect pentru mediu și relațiile sociale.

Comunicat de presa Institutul pentru Politici Publice (IPP)