Publicat: 12 Decembrie, 2016 - 12:02

Această rundă de alegeri îmi remintește, izbitor, pe cea din 2000. Atunci PSD a câștigat lejer, fără eforturi, după guvernarea catastrofală a Convenției Democrate. E drept, atunci a fost un „efort” de patru ani, nu de unul, ca acum. Oricum, PSD trebuie să îi mulțumească lui Iohannis pentru„lovitura de stat” prin care a format „guvernul meu”, după ce „corupția” a ucis 63 de tineri la COLECTIV: dacă rămânea la guvernare, partidul de atunci al lui Ponta și de acum al lui Dragnea avea toate șansele să nu mai prindă noul exercițiu. Asta a fost.
Deci, cine câștigă? Evident, PSD. Cel care, dealtfel, a cîștigat toate scrutinurile parlamentare de până acum, ca partid (fără alianțe). Este și unul dintre cele mai bune scoruri, dacă exceptăm rundele din 1990 și 1992, cînd era singur pe eșichier. Cele 46 de procente îi asigură, împreună cu ALDE, majoritatea necesară și face inutile prezumtivele coagulări ale unei „drepte”antagonice. Câștigă și ALDE, partidul care a debutat în urmă cu doi ani cu un singur membru, reușind să aducă în jurul său suficient de mulți nemulțumiți din PNL-ul istoric ca să acceadă în parlament.Este o performanță cu care nu-l credita nimeni pe Tăriceanu, iar această alianță corcită are toate șansele să reziste, cum au mai supraviețuit și altele de același fel. Repetînd, într-un fel „modelul” PPDD, USR este o formațiune conjuncturală (se trage direct din COLECTIV, cum s-a tras PPDD din OLTCHIM), coagulată prin vreo două orașe mari care i-au oferit însă un bazin suficient pentru a compensa lipsurile din teritoriu. Este compus din politicieni amatori și va fi, cu siguranță, supus eroziunii care se produce în partidele mici care nu prea au ce să ofere membrilor lor. Rămâne, deocamdată cu aura celui de-al treilea partid din parlament.
Câștigător poate fi considerat și PMP-ul lui Băsescu, care a stat cu un picior în aer până la definitivarea rezultatelor. Aflat la prima sa confruntare parlamentară, reușește ceea ce părea puțin probabil: să adune nostalgicii PD-ului, sub umbrela unui lider care, după ce a fost „internațional”, acceptă să joace în divizia regională. Desigur, vocea sa se va aface auzită (este, practic, tot ce i-a mai rămas), însă doar cu decibelii celor 6 procente adunate...
Cine pierde? Paradoxal, liberalii ar trebui să fie trecuți în prima categorie. Scriptic au obținut cea mai bună performanță din istoria participării lor la parlamentare. Cei 21% sunt mai buni decât maximumul de 18% realizat în 2008. Dar prea puțin pentru pretențiile și speranțele puse în ei. Liberalii n-au căzut de nicăieri, pentru că nu s-au aflat decât în imaginația lor și a președintelui pe o poziție superioară celei în care au ajuns. Importanța lor a fost conjuncturală și a ținut doar de alianțele la vedere sau „pe sub masă” pe care le-au practicat în decursul anilor. Cît despre campania pe care au făcut-o madam Gorghiu și sfetnicii ei a fost una de tot râsul, care va rămâne cu siguranță în istorie.
A mai pierdut, semnificativ, președintele Iohannis care a jucat totul pe o carte (sau două): „partidul meu” (și „guvernul meu”). Aș fi vrut să încep acest comentariu cu un citat din cuvântarea sa de după încheierea alegerilor. Înalt Prea Tăcutul a făcut însă ce știe mai bine. A rămas...mut! Nici nu văd ce ar mai fi putut spune după ce ne-a îndemnat să votăm cu sloganul „corupția ucide!”. Deși nu era deloc clar ce legătură avea corupția cu ...prefectura. 
Ca deobicei, UDMR-ul nu e nici cîștigător, nici perdant. Bine ancorat în coeficientul său, așteaptă cele mai bune oferte. Nu m-aș mira sa-l văd din nou la guvernare, din dorința social-democraților de a-și securiza statutul, evitând o eventuală tentativă de „trădare” din partea lui alde Tăriceanu...

 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Punctul pe Y / miercuri 22 iulie 2009 Nr: 2815

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Gata: Guvernul s-a hotarat definitiv si irevocabil! Se ia la tranta cu criza, dupa un program clocit in laboratoarele PSD-ului si impartasit colegilor de Coalitie. Ce-a fost pana acum e o joaca. De-acum incepe partea serioasa a actiunii.

Conform declaratiilor, un punct important al noului program il constituie renuntarea la formele de lupta care n-au dat rezultate si in care criza a lovit dureros anticriza. E vorba despre impozitul forfetar, despre care chiar cei care l-au promovat recunosc ca n-a dat rezultate. Sau daca a dat, au fost inverse fata de asteptari. Economia s-a „curatat” de cateva zeci de mii de IMM-uri care, chiar daca nu plateau impozite, contribuiau la bugetele de asigurari si la plata altor taxe si impozite. Tot acum se recunoaste ca ideea initiala era cu totul alta, ministrul Nita avansand o formula care ar fi usurat activitatea IMM-urilor, dar s-a ajuns la varianta, mai comoda, a impozitului minim.

O alta masura pe care Coalitia ar dori sa o aplice este mai vechea idee a lui Voiculescu, referitoare la TVA redus la alimentele de baza: paine, lapte, carne necongelata. Pana cand marii aranjori din economie se vor prinde care sunt „portitele” de scapare prin care vor putea deghiza si alte produse in alimente de baza, s-ar putea sa dea niste rezultate. Pe termen lung, insa, va fi problematica. Si, oricum, exceptiile de acest tip nu sunt altceva decat ocazii de eludare a restrictiilor fiscale. Nu se stie exact ce se intampla cu profitul reinvestit. Pentru ca si aici e o problema. Atata timp cat Guvernul amana o decizie in acest sens, iesirea din criza va fi prelungita proportional. E vorba de bani care ar alimenta investitiile si cresterea, in loc sa fie directionati spre alte scopuri, mai putin productive. Si asta e o idee mai veche de-a lui Voiculescu, pe care guvernarile de diferite culori s-au incapatanat sa o ignore.

Din partea premierului vine si o alta idee minunata: aparatul birocratic se va reduce! Aflam cu emotie ca ministrii vor trebui sa renunte la doi dintre cei 16 consilieri care-i sfatuiesc zi si noapte ce si cum sa faca sa mearga treaba mai bine. Va dati seama in ce situatie se vor gasi ministrii activi, precum doamna Udrea sau doamna Placinta? Daca consilierii la care vor fi nevoite sa renunte sunt tocmai cei care le dau sfaturi cum sa investeasca banii publici in posturi de televiziune care sa creasca numarul turistilor? „Copila teribila” a Guvernului, care este doamna Udrea, a dat crizei doua lovituri mortale: a virat la doua posturi de televiziune straine niste milioane de euro, ca sa promoveze „alegerea” Romaniei (in detrimentul cui?) si are pe teava inca un milion care va fi acordat posturilor nationale in acelasi scop! Bani aruncati pe apa Sambetei, atata timp cat vom atrage niste turisti carora le vom produce dezamagiri corespunzatoare. Pentru ca Romania nu e pregatita pentru un aflux - teoretic - de vizitatori straini. Stam prost cu infrastructura, stam prost cu agrementul si divertismentul, suntem la pamant cu serviciile turistice propriu-zise. Daca doamna Udrea baga cele cateva milioane in reabilitarea unei singure statiuni balneoclimaterice, tot ar mai fi fost ceva...

Dupa un semestru de criza care anunta alt semestru mai dur, guvernul Boc se dovedeste prea mic pentru un „razboi” atat de mare. Un razboi in care, contra rachetelor cu focoase multiple ale Crizei, oastea de stransura pedelisto-pesedista se avanta cu sabiile boante si cu sulitele rupte din dotare...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-2690.phtml