Publicat: 14 Februarie, 2014 - 11:40

Uniunea Social Liberală s-a constituit ca o alianţă politică electorală, al cărei scop era preluarea puterii şi guvernarea în etapa 2012 – 2016. Cele două partide principale şi-au împărţit, din start, cele mai importante funcţii, social-democraţii urmând preia şefia guvernului, iar liberalii preşedinţia. Fiecare partid a avut, la ora constituirii, câte un partener, cu care liberalii au format o mez-alianţă (Alianţă de Centru-Dreapta: ACD), iar social-democraţii integrând partidul lui Oprea (UNPR) în propria sa structură.

În continuarea acestui edificiu politic, părţile au făcut concesii reciproce, cea mai importantă dintre acestea fiind acceptarea de către PSD a unei parităţi de „unu la unu”, în ciuda calculelor hârtiei care indicau un avantaj consistent al social-democraţilor. S-a pornit de la premisa că în acest fel se vor nivela disputele şi se va asigura o eficienţă sporită demersului electoral prin listele comune care compensau diferenţele.

Faptul că doar unul dintre obiectivele alianţei a fost atins – acela al preluării puterii executive, suspendarea preşedintelui eşuând – a produs primele dezechilibre în interiorul alianţei. Slăbiciunile manifestate în zona resurselor umane de către liberali – schimbările dese de miniştrii, propunerile ratate, demisiile – au accentuat un dezechilibru evident, pe care rolul tot mai important pe care îl juca premierul, în comparaţie cu atribuţiile şi competenţele preşedintelui Senatului l-au accentuat. Fisurile apărute în edificiul alianţei au fost speculate şi amplificate abil de către preşedintele Băsescu care a dus, practic, un război de gherilă, atacând orice decizie şi acuzând o teoretică „nedemocraţie” a Executivului.

Nepotrivirile de caracter şi de viziune dintre cei doi co-lideri s-au făcut simţite tot mai des, dialogul lor devenind unul strict oficial şi nelipsit de unele contondenţe. Pe acest fond, aliatul de serviciu, conservatorii, au fentat din nou, profitând de denunţarea alianţei lor de către liberali şi făcând pasul înapoi spre social-democraţi. Dezechilibrul iniţial a fost amplificat de mişcarea perfidă făcută de Ponta prin crearea unei noi alianţe – USD: Uniunea Social Democrată – cu Oprea şi Daniel Constantin – îndreptată spre o eventuală luare a lucrurilor pe cont propriu. Prin racolări abile din rândul PPDD şi prin negocieri discrete cu UDMR, Ponta şi ai săi au ajuns în faza în care pot să arate „pisica” sciziunii aliatului liberal care s-a poticnit în faza jocului de orgolii: propunerea lor de remaniere a venit cu suplimentul plasării lui Iohannis în funcţia de vicepremier (ca să nu fie condus de Oprea, în calitate de ministru de Interne), pe care Ponta l-a contracarat plusând prin promovarea lui Daniel Constantin într-o poziţie similară, care-i oferă însă avantajul de 2 la 1 în „meciul vicepremierilor”.

Teoretic, criza s-ar putea dezamorsa foarte simplu, fiecare parte renunţând la pretenţiile suplimentare. Liberalii sunt însă greu de convins, Iohannis fiind arma lor secretă, prin faptul că l-ar dori ca o viitoare contrapondere la Ponta.

Negocierile dintre părţi s-au blocat în faza orgoliilor: nimeni nu vrea să confere un avantaj celuilalt, renunţând la pretenţii. Logic, sunt două soluţii, ambele în mâna liberalilor: renunţă la vicepremieratul lui Iohannis şi continuă guvernarea USL, sau denunţă alianţa şi ies de la guvernare.     

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Bomboana de pe coliva Camerei de Comert

Punctul pe Y / vineri 26 iunie 2009 Nr: 2795

Bomboana de pe coliva Camerei de Comert

Un vis frumos pare sa se fi destramat odata cu votul de marti din Camera Deputatilor. Visul apartine lui Mihail Vlasov, presedintele Camerei de Comert si reprezinta „cadoul” pe care unii parlamentari urmau sa i-l faca, punandu-i pe tava incasarile de la Registrul Comertului.

Bucuria - caci a fost si o secventa bucurata - a fost de scurta durata. Desi au votat in favoarea acestui transfer dubios 157 din cei 232 de deputati, doar 71 opunandu-se, proiectul de lege privind trecerea Oficiului National al Comertului din subordinea unei entitati a statului - Ministerul Justitiei, in ograda unui ONG - Camera de Comert si Industrie n-a putut sa devina realitate deoarece, fiind vorba de o lege organica, avea nevoie de doua treimi din voturile totalului deputatilor. Au lipsit 65 de voturi pentru ca dl Vlasov si compania sa se poata bucura de roadele (financiare) ale Registrului.

Povestea asta are un anumit talc. Ea ilustreaza perfect atingerea unei culmi: aceea in care statul se fura singur, cu acte in regula! Pentru ca transferul unor venituri bugetare in folosul unei entitati private nu poate fi numit altfel. Iar faptul ca 157 dintre alesii nostri au convenit cu seninatate la un asemenea furtisag, caruia au incercat sa-i dea o forma legala spune multe despre responsabilitate si interes general.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei a inflorit pe vremea cand Registrul se afla in subordinea sa. Asa s-a intamplat la inceputuri, sa fie mai iuti de mana cei de acolo. Cand s-au iscat bataliile interne pentru impartirea cascavalului nemuncit, premierul Nastase a rezolvat problema dintr-un foc: a trecut - asa cum era si normal - Registrul in subordinea statului, la Ministerul Justitiei. Guvernul liberal al lui Tariceanu a facut mai multe tentative de a repara aceasta „nedreptate”, prin care avocatul Vlasov (socrul ministrului David si sef de filiala liberala) spera sa redreseze situatia Camerei, intrata in regim de avarie de pe urma unui management dezastruos. Dealtfel, prin promisiunea ca va repartiza Camerelor teritoriale cate o particica din veniturile pe care urma sa le realizeze de pe urma registrului a si reusit sa rastoarne vechea conducere si sa puna mana pe ROMEXPO, pe care a devalizat-o sistematic. Initiativa legislativa, promovata de un alt acolit al sau - fostul ministru Silaghi de la IMM-uri - urma sa desavarseasca acest plan, numai ca guvernarea liberala s-a sfarsit inainte ca manaria sa reuseasca (in parte si datorita opozitiei ministrului Predoiu, care stia ca poate avea necazuri daca-si pune semnatura pe un asemenea document).

Visul frumos al lui Vlasov tinde sa se transforme in cosmar. Odata ROMEXPO pus pe butuci, Camera nu mai are, practic, din ce sa-si plateasca cheltuielile curente, inclusiv folosinta Rolls-Royce-ului cu care circula presedintele Vlasov printre zdentarosii sai supusi.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-2669.phtml