Publicat: 8 August, 2014 - 13:19
Share

Fenomenul a apărut devreme, odată cu concentrarea puterii locale în mâinile unor persoane alese pe baza unei popularităţi ieftine, obţinută cu îndemânare. Preşedinţii de Consilii Judeţene şi-au demonstrat eficienţa şi importanţa în special în scrutinurile în care aportul lor în alegeri devenea decisiv pentru puterea de la centru.

Aceştia – cei mai mulţi având experinţa organizatorică a fostului regim – au început să dispună după bunul plac nu doar de fondurile alocate, ci şi de numirile făcute în numele organigramei, construind în jurul lor un edificiu de susţinere peste care cu greu se putea trece. Acţiunea lor, desfăşurată după principiile feudelor, le-a adus şi numele.

Clasa baronilor s-a afirmat cu putere în mandatul lui Adrian Năstase, iar excesele celor mai cunoscuţi dintre aceştia au generat o reacţie publică care l-a obligat pe premierul-preşedinte de partid să le ceară o retragere strategică în rândul al doilea la localele din 2004. Atunci vârfurile de lance ale baroniadei se numeau Mischie, Savu, Ivanovici. Pasul acesta înapoi a costat însă partidul pierderea „feudelor” în favoarea noilor veniţi de la Alianţa DA care, la rândul lor, s-au instalat temeinic, cu aceleaşi metode pentru următoarele cicluri. Categoria s-a instituţionalizat, pur şi simplu, căpătând forţă şi influenţă în dauna Centrului, care nu era aducător de voturi. Un Mircea Geoană, în special şi un Victor Ponta, parţial, au devenit pur si simplu captivi ai baronatului, lucru care s-a întâmplat, la un alt nivel şi în cealaltă parte a spectrului politic, a cărui rezistenţă la putere s-a bazat aproape exclusiv pe reprezentanţii din teritoriu. Cea mai importantă remaniere a Guvernului Boc a adus în fotoliile de miniştri reprezentanţii direcţi ai judeţelor, desemnaţi şi promovaţi de la acest nivel, în absenţa oricărei calităţi manageriale. Ialomiţianu, Vreme şi alţi vreo câţiva vor rămâne în analele incompetenţei care nu li se putea reproşa direct lor, ci celor ale căror interese erau puşi să le servească.

Ajungerea lui Victor Ponta, dintr-un ilustru anonim, rămas în memoria publică doar prin similitudinea – observată de Năstase – cu Marele Titulescu – a fost reflexul preeminentei unui nou val baronal care a format practic o Cupolă ce a influenţat aproape toate deciziile viitorului premier. Judeţele importante – precum Braşovul, Oltul, Iaşiul, Constanţa, Brăila, Mehedinţi, Argeş – şi-au exprimat foarte clar ponderea şi intenţiile rezultate din politica aplicată.

Iată însă că „instituţiile verticale” sunt pe cale să atace decisiv acest sistem. De vreo doi încoace baronii încap pe rând pe mâinile procurorilor şi sunt trimişi în judecată. Între cei ai actualei puteri se mai rătăcesc şi unii dintre cei ai fostei. Decapitarea acestora generează o anume nesiguranţă în teritoriu şi o mai pronunţată independenţă la vârf. Raportul începe să se modifice, iar funcţia capătă o notă tot mai mare de risc şi de periculozitate. Amurgul baronilor prevesteşte noile formule de exercitare a puterii, între care un loc tot mai important îl ocupă Serviciile. Poate că nu degeaba, între numele de candidaţi la preşedinţie vehiculate în ultima vreme se numără şi vreo trei de foşti sau actuali şefi de servicii...     

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Intoarcerea presedintelui risipitor

Punctul pe Y / luni 12 iulie 2010 Nr: 3077

Intoarcerea presedintelui risipitor

Asemenea unui fiu risipitor, presedintele Basescu a revenit, dupa o pribegie de mai bine de o jumatate de an petrecuta pe la posturi mai prietenoase, sau cu mogului mai cumsecade, la postul public de televiziune. In cinstea revenirii, noua conducere apolitica a taiat vitelul cel gras si i-a oferit o transmisie in direct si la o ora de varf, intr-una din zilele de pauza ale campionatului de fotbal. Telespectatorii au avut in fata un presedinte cuminte, mai intelept si mai intelegator, dar nedispus sa cedeze pe toate fronturile. A inceput prin a explica de ce a intarziat la intalnirea cu sinistratii convingandu-ne de seriozitatea cu care abordeaza obligatiile prezidentiale: n-a putut da drumul la proiectele de Cod Penal si de Procedura pana nu le-a pigulit cu pixul in mana, doua zile din zori pana in asfintit. A explicat apoi, pe larg, unde nu se intelege cu guvernul: pe tema cheltuielilor. Desi, le-a cerut in repetate randuri ministrilor sa reduca cheltuielile si sa reformeze institutiile, acestia nu l-au ascultat, ba din contra, cheltuielile au crescut in prima parte a acestui an. Daca ar fi fost dupa domnia sa, ar fi preferat sa mai taie cate ceva din pensii in loc sa se mareasca TVA-ul, pentru ca asa, pensionarii ca se vor trezi ca au mai putini bani in buzunare chiar cu pensia intreaga.

A mai spus presedintele ca in opinia sa toate veniturile trebuie impozitate - ceea ce e corect, dar greu de acceptat de catre cei ale caror venituri sunt si asa destul de mici. Dar, cel mai important lucru pe care l-a spus presedintele in cumintele interviu este acela ca dupa parerea sa, din 2000 incoace toate guvernele- inclusiv cele doua pe care le-a girat el insusi - au procedat la o intreaga campanie de mituire a electoratului prin masuri populiste ce au facut ca Romania sa aibe unul dintre cele mai mari procente de cetateni asistati in diverse moduri, iar cea mai mare parte a bugetului sa se duca pe operatiuni de tip social, nemairamanand mare lucru pentru stimularea cresterii economice. O marturie care constituie in acelasi timp o autocritica domnia sa fiind unul dintre beneficiarii importanti ai acestor oferte de mita legala. Evident, ca intrebarea care-i vine in minte oricarui telespectator este de ce a acceptat acest lucru, de ce nu i-a atentionat sau pedepsit pe faptuitori? Rasapunsul l-a dat chiar presedintele: are o 'dificultate' in relatia cu Guvernul! Va vine sa credeti asa ceva? Ca presedintele nu comunica cu premierul Boc? Ca nu-l asculta ministrii? Hai, cu Tariceanu mai intelegeam, a fost o alianta impotriva naturii, cu jumatatea de guvern a lui Geoana la fel, frati vitregi, dar cu Boc? Cu Videanu? Cu Berceanu? Probabil ca va trebui sa acceptam si in acest caz ideea separatiei puterilor in stat. Ideea ca presedintele are puteri limitate si ca se impaca cu ea, cu ideea.

Altminteri, viitorul nu este chiar asa de negru cum prezic Ponta si Antonescu. Fata de alte tari suntem mai putin indatorati dar in niciun caz presedintele nu va fi de acord cu un nou imprumut de la FMI ca sa se plateasca din el pensiile si lefurile bugetare. Dar, daca guvernul va gandi altfel?

Presedintele a revenit, deci, pe micul ecran national. Urmeaza si ca mai vechea doleanta a premierului de a avea si el un coltisor de ecran, odata pe saptamana, de unde sa spuna tarii ceea ce cenzureaza mogulii sa se intample. Si de ce sa nu-i vedem tot aici si pe ministrii sa ne spuna doamna Udrea si dl. Videanu si dl Berceanu, cinstit, cum fac ei restructurarea?

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3267.phtml