Publicat: 20 Mai, 2013 - 15:04

„Oamenii de fotbal” care au aşteptat cu sufletul la gură decizia Curţii Instanţei Supreme de luni în Dosarul Transferurilor pot să răsfule uşuraţi şi să-şi declare încrederea în Justiţie. Pentru că, deocamdată, au scăpat de perspectiva sumbră a zăbrelelor de la puşcărie. Judecătorii au decis ca dosarul să se întoarcă, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Bucureşti – cea care a pronunţat sentinţele dure, după ce Tribunalul Bucureşti îi achitase pe cei opt tranzacţionişti.

Că în acest dosar e ceva necurat se vede cu ochiul liber. Nu atât faptul că echipa Copos&Comp s-a remarcat prin nonşalanţa cu care a tratat afacerile de milioane de dolari pentru jucătorii vânduţi în străinătate şi prin dispreţul faţă de reguli şi legi, considerând-o o problemă a buzunarelor proprii: cel mai dubios aspect ţine de virajele de către 180 de grade pe care le-au făcut instanţele, de la achitare la condamnări pe ani mulţi – în baza aceloraşi probe existente la dosar.

Asta este şi o problemă de fond a justiţiei române, pe care nesuferitul MCV o menţionează cu regularitate. Desigur, pot exista variaţii de interpretare între o instanţă şi alta, dar ceea ce se întâmplă la noi, aproape sistematic, sfidează bunul simţ. Totul pleacă însă de la dosarul alcătuit de procurori. Aici se află sursa acestor variaţii – în cercetarea superficială, în interpretări lipsite de o bază ce poate fi probată, de erori strecurate voit pentru a permite contestări şi rejudecări.

Probabil că nu sunt mulţi cei care nu se îndoiesc de faptul că “banda celor opt” este răspunzătoare de deturnarea multor milioane de euro spre buzunarele proprii, dar o instanţă nu poate să judece impresii sau convingeri. Are nevoie de fapte, de probe, care sunt sau nu sunt în dosar. Probabil că acesta nu face excepţie şi, de aceea, completul de judecători nu a putut să ajungă la un verdict unanim, preferând soluţia mult mai comodă returnării dosarului la instanţa inferioară.

În locul celor care s-au bucurat luni n-aş răsufla uşurat. Încrederea în justiţie trebuie să funcţioneze şi atunci când aceasta pronunţă soluţii nefavorabile. “Circul transferurilor” n-a luat sfârşit.     

Topic: 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Punctul pe Y / miercuri 22 iulie 2009 Nr: 2815

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Gata: Guvernul s-a hotarat definitiv si irevocabil! Se ia la tranta cu criza, dupa un program clocit in laboratoarele PSD-ului si impartasit colegilor de Coalitie. Ce-a fost pana acum e o joaca. De-acum incepe partea serioasa a actiunii.

Conform declaratiilor, un punct important al noului program il constituie renuntarea la formele de lupta care n-au dat rezultate si in care criza a lovit dureros anticriza. E vorba despre impozitul forfetar, despre care chiar cei care l-au promovat recunosc ca n-a dat rezultate. Sau daca a dat, au fost inverse fata de asteptari. Economia s-a „curatat” de cateva zeci de mii de IMM-uri care, chiar daca nu plateau impozite, contribuiau la bugetele de asigurari si la plata altor taxe si impozite. Tot acum se recunoaste ca ideea initiala era cu totul alta, ministrul Nita avansand o formula care ar fi usurat activitatea IMM-urilor, dar s-a ajuns la varianta, mai comoda, a impozitului minim.

O alta masura pe care Coalitia ar dori sa o aplice este mai vechea idee a lui Voiculescu, referitoare la TVA redus la alimentele de baza: paine, lapte, carne necongelata. Pana cand marii aranjori din economie se vor prinde care sunt „portitele” de scapare prin care vor putea deghiza si alte produse in alimente de baza, s-ar putea sa dea niste rezultate. Pe termen lung, insa, va fi problematica. Si, oricum, exceptiile de acest tip nu sunt altceva decat ocazii de eludare a restrictiilor fiscale. Nu se stie exact ce se intampla cu profitul reinvestit. Pentru ca si aici e o problema. Atata timp cat Guvernul amana o decizie in acest sens, iesirea din criza va fi prelungita proportional. E vorba de bani care ar alimenta investitiile si cresterea, in loc sa fie directionati spre alte scopuri, mai putin productive. Si asta e o idee mai veche de-a lui Voiculescu, pe care guvernarile de diferite culori s-au incapatanat sa o ignore.

Din partea premierului vine si o alta idee minunata: aparatul birocratic se va reduce! Aflam cu emotie ca ministrii vor trebui sa renunte la doi dintre cei 16 consilieri care-i sfatuiesc zi si noapte ce si cum sa faca sa mearga treaba mai bine. Va dati seama in ce situatie se vor gasi ministrii activi, precum doamna Udrea sau doamna Placinta? Daca consilierii la care vor fi nevoite sa renunte sunt tocmai cei care le dau sfaturi cum sa investeasca banii publici in posturi de televiziune care sa creasca numarul turistilor? „Copila teribila” a Guvernului, care este doamna Udrea, a dat crizei doua lovituri mortale: a virat la doua posturi de televiziune straine niste milioane de euro, ca sa promoveze „alegerea” Romaniei (in detrimentul cui?) si are pe teava inca un milion care va fi acordat posturilor nationale in acelasi scop! Bani aruncati pe apa Sambetei, atata timp cat vom atrage niste turisti carora le vom produce dezamagiri corespunzatoare. Pentru ca Romania nu e pregatita pentru un aflux - teoretic - de vizitatori straini. Stam prost cu infrastructura, stam prost cu agrementul si divertismentul, suntem la pamant cu serviciile turistice propriu-zise. Daca doamna Udrea baga cele cateva milioane in reabilitarea unei singure statiuni balneoclimaterice, tot ar mai fi fost ceva...

Dupa un semestru de criza care anunta alt semestru mai dur, guvernul Boc se dovedeste prea mic pentru un „razboi” atat de mare. Un razboi in care, contra rachetelor cu focoase multiple ale Crizei, oastea de stransura pedelisto-pesedista se avanta cu sabiile boante si cu sulitele rupte din dotare...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-2690.phtml