Publicat: 5 Decembrie, 2013 - 12:58
Share

Sunt câteva lucruri în măsură ne stârnească un soi de gelozie, dacă nu chiar de frustrare: modul cum comunitatea internaţională tratează Basarabiaîn comparaţie cu tratamentul de care am avut noi parte în demersul european.

Secretarul de Stat Kerry a poposit la Chişinău unde, cu maximă volubilitate, s-a întreţinut cu oficialii basarabeni, încurajându-i să păşească pe calea care le-a fost deschisă la Vilnius. În capitala Estoniei, parafarea acordului a avut parte de exprimări elogioase din partea liderilor europeni şi a fost transformată într-un veritabil moment festiv. Însuşi cancelarul german a simţit nevoia să spună cuvinte pe care nu le-a adresat niciodată unei alte ţări candidate. Europa, cea circumspectă faţă de posibilitatea ca valuri de basarabeni să se scurgă peste graniţele Schengen, datorită lipsei de scrupulozitate a românilor, pare acum nerăbdătoare să-i primească cu braţele deschise.

Pentru cine rememorează etapele aderării României, deosebirile sunt flagrante. Pentru fiecare pas făcut noi a trebuit să insistăm să ne batem, să învingem reticenţele unei Europe care ne-a considerat întotdeauna mai degrabă nişte toleraţi. Am fost săriţi la principalul val de aderare, iar termenul de 2007 l-am obţinut prin eforturi şi presiuni conjugate. Am negociat cu pistolul la tâmplă şi din poziţia “genunchi”, cu spaima că dacă ratăm momentul, porţile Uniunii ne vor fi închise pe termen lung.

Şi iată cum Moldova, o cantitate neglijabilă pe harta Europei, capătă dintr-o dată dimensiuni continentale şi o importanţă strategică.

Pentru acest tip de percepţie ar fi mai multe explicaţii. Prima dintre acestea este că faţă de “momentul 2007”, al nostru, când se afla la apogeu, prestigiul Uniunii este în picaj. După o criză severă şi opt ani de gestionare deficitară a actualei echipe de comisari – poate cea mai slabă din istoria Uniunii – Europa se află în poziţia de a avea ea nevoie de întăriri, prin deschiderea de noi pieţe şi acces la resurse. “Tortul” de la Vilnius era promiţător: aproape 50 de milioane de noi europeni şi perspective de acaparare economică remarcabile. Din nefericire, defecţiunea Ucrainei a redus drastic oferta. Ce era să facă Comisia? Să-şi plângă de milă? N-a avut decât şansa să transforme ceea ce a rămas într-o sărbătoare. Una ipocrită.

O altă explicaţie ţine de poziţia net superioară din acest moment a Rusiei, în meciul echilibrului global. Bătălia pentru Ucraina a fost adjudecată cu brio de către Putin pe care Moldova nu l-a interesat niciodată. În noile condiţii, mutarea graniţelor Uniunii pe Nistru face din Basarabia un reper important, care merită toată atenţia. Şi spre care se vor îndrepta, prioritar, resursele destinate integrării. România îşi pierde din importanţă în favoarea părţii ei de peste Prut şi nu este deloc improbabil ca problema Schengen să se amâne până la un eventual transfer al frontierei estice.

Până atunci vom continua să ne digerăm refulările şi, eventual, resentimentele pe care le generează acest tratament preferenţial, acordat de viitorii părinţi europeni orfanului pe care au de gând să-l adopte.        

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Cu bicicletele spre luna

Punctul pe Y / miercuri 04 august 2010 Nr: 3094

Cu bicicletele spre luna

Daca Geoana a dorit sa trimita un roman in spatiu, Boc e mai generos: el ar vrea sa ne duca pe toti in luna, calare pe bicicleta. Cel putin asa vede lucrurile europarlamentarul PDL Cristian Preda, exasperat si el de ineficienta unui guvern care nu izbuteste sa faca reforma administratiei - cea de la care s-ar putea astepta la economii care sa nu ne mai oblige sa imprumutam bani de la FMI pentru a plati pensiile.

De fapt, chiar premierul - minune al presedintelui Basescu (a carui incredere s-a cuantificat in numirea sa la carma a patru guverne consecutive) recunoaste esecul reformei, dar ca orice om responsabil, identifica si cauzele.

Prima, in ordinea importantei, este decizia Curtii Constitutionale. Daca „dinozaurii” de acolo (intre care majoritatea a fost numita chiar de Traian Basescu) nu ar fi declarat neconstitutionala ideea taierii pensiilor, acum n-am fi fost nevoiti sa suportam o crestere de 4% a TVA-ului, cu consecintele de rigoare - inclusiv aceea a improbabilitatii de a mai aloca vreun ban pentru o presupusa crestere economica. Dar judecatorii de la Curtea Constitutionala au preferat aceasta varianta, de fapt pentru a-si proteja pensiile „nesimtite”.
Al doilea factor identificat de Emil Boc il reprezinta fenomenele naturale care s-au manifestat cu perseverenta in aceasta perioada. Daca Dumnezeu si Sfantul Ilie ar fi avut putina mila de natia romana, n-ar mai fi trimis din ceruri siroiul nesfarsit de ploi care au luat cu ele casele si bunurile oamenilor asezati in calea lor si nu ar mai fi acoperit marile suprafete neprotejate de digurile pentru care n-au mai fost bani, sau au fost furati sau deturnati. Mama Natura ne-a bagat inca odata adanc mana in buzunare si ne-a lasat o paguba pe termen lung.

In fine, cea de-a treia cauza o reprezinta conjunctura economica internationala. Dupa ce-a dat buzna peste noi, in loc sa ne ocoleasca, cum sperau cei de la putere, criza ne supune la tot felul de perversiuni, care de care mai insuportabile. Ne micsoreaza veniturile proprii, le micsoreaza si pe cele ale statului, din care acesta ar trebui sa-si plateasca cheltuielile de intretinere, incremeneste lucrarile publice pentru care nu mai sunt bani si face ca totul sa se poticneasca de buturuga unei crize generalizate. Parca tot ce n-a apucat sa se intample pe la vecini, care au reusit sa iasa mai repede din nevoi, s-a canalizat asupra noastra si risca sa ne sufoce.

Ce sa faca un biet guvern in aceste conditii, in care Opozitia il pandeste sa-l rastoarne si, in care presa gaseste tot felul de pretexte pentru a sari la gatul devotatilor sai ministri care, orice ar face - nici macar un nou brand turistic - nu e bine? Pai, in conditiile astea, chiar ca-ti vine sa incaleci pe biciclete, sa o iei agale spre luna, unde nu iti taie nimeni un sfert din leafa...lunara si sa lasi in urma necazurile si neputinta de a le depasi.
Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3284.phtml