Publicat: 24 Aprilie, 2013 - 12:54

Probabil că Chiliman este niţel cam dezorientat: practic, nu i-a ieşit nimic din ceea ce a încercat să schimbe în PNL. De când a fost derobat de sarcinile de şef al celei mai importante organizaţii liberale – cea a Sectorului 1 – acesta nu s-a mai simţit de loc confortabil în postura de simplu membru de partid. Este limpede că situaţia e generată de faptul că între el şi Antonescu există o antipatie care blochează orice comunicare.

Lider important în mandatul lui Tăriceanu, Chiliman s-a văzut tras pe linie moartă taman înaintea alegerilor de anul trecut, după ce a luptat corp la corp cu Elena Udrea şi cu pedeliştii care voiau să pună mâna pe sectorul cu cele mai importante resurse bugetare. Prima sa reacţie a fost una de protest, atitudine căreia nu i s-a raliat decât Moisescu şi alţi câţiva liberali lipsiţi de importanţă. Eforturile de a-l atrage de partea sa pe Tăriceanu n-au avut rezultat, acesta preţuindu-şi mai mult confortul personal decât devotamentul faţă de nobilele idealuri liberale pe care le întina Antonescu. Mişcarea aceasta de protest n-a avut vreun ecou nici la congresul PNL, într-un moment în care partidul se afla pe val şi membrii săi aşteptau răsplata jertfei patriotice. Chiliman a rămas în continuare izolat, permanentele sale cârcoteli nemaifăcând decât să-i agaseze pe colegii care ar fi preferat să scape de el, dar nu printr-o atitudine de forţă, o excludere. Ştiind foarte bine că o ieşire voluntară a sa din partid ar fi păguboasă, putându-se solda cu pierderea mandatului de primar abia obţinut din nou, a făcut tot ce e posibil pentru a-l irita pe preşedinte şi de a-l determina să facă el gestul care l-ar fi pus într-o situaţie de victimă, cu beneficiile aferente.

Dealtfel, constituirea acestei inutile platforme politico-civice “Iniţiativa România Liberală”, chiar rostul acesta îl avea: să declanşeze o ruptură care să vină de la Antonescu.

Acesta chiar i-a ameninţat cu excluderea pe cei care l-au urmat pe primar. Nu s-a întâmplat încă aşa ceva, iar iniţiativa a avut ecou doar la Ungureanu, care a salivat la posibilitatea de a-i atrage pe disidenţi spre micro-partidul său, şi la socrul lui Peter Imre, care a participat la eveniment în calitatea sa de spion–şef, simpatizant, care nu ştie prea bine cât va mai rămâne în funcţia care e legată ombilical de Băsescu.

Iniţiativa lui Chiliman se înscrie în şirul de zbateri care speră să coaguleze, din nimic, o reacţie faţă de blocul solid (încă) aflat la guvernare. Mişcare şi iniţiative care nu mai tulbură pe nimeni. Nici măcar prin sector…   

Topic: 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Trei in unul?

Punctul pe Y / duminic 22 noiembrie 2009 Nr: 2909

Trei in unul?

Debut plicticos al dezbaterii de vineri seara. Bla-bla-bla. Cel care dezmorteste atmosfera este presedintele in exercitiu, care lanseaza primul atac. Bineinteles, la adresa lui Iliescu. Care lipseste. Si nu e singurul. De la PSD lipsesc Vanghelie si Hrebenciuc, din randul sustinatorolor. De la PDL, surpriza zilei: nici Elena Udrea, nici Emil Boc! Familia prezidentiala e insa 'in par' - Ioana alaturandu-se mamei si surorii ei mai mici dupa inceperea dezbaterii. Nevestele fac front comun: Mihaela, Adina si Maria tin afisul. Urmatorul atac: Antonescu la Geoana. Stiti ce leafa are cumnatul dumneavoastra? Geoana e vexat: nu se astepta! V-am menajat toata campania. Codobatura liberala zburda de voie si nu e dispusa sa menajeze pe nimeni. O spune franc: in 2000 l-am votat pe Iliescu ca sa scapam de Vadim. In 2004, l-am votat pe Basescu ca sa scapam de Nastase. Nu mai vreau, acum, sa-l votez pe Geoana ca sa scap de Basescu! Degajarea vioaie a lui Antonescu (sustinut si de fostul presedinte liberal, cu papion) contrasteaza cu morga festiva a lui Geoana si cu reactiile greoaie ale lui Basescu. Presedintele pare obosit si depasit de situatie. In ochii lui nu se mai vede lucirea de pradator pe care o avea cand se batea cu Nastase. Nu mai mizeaza pe replica, ci pe dosare. Durata limitata a interventiilor e benefica: ii impiedica pe candidati sa se agate de teme colaterale. Antonescu face parada cu lipsa sa de antecedente: n-a furat nimic, nu s-a inhaitat cu nimeni, nu are relatii compromitatoare. Pentru ca a chiulit mai mereu - maraie printre dinti Basescu. Atacurile sale la Geoana se produc si de data asta prin ricoseu. A daramat un guvern pentru ca e manipulat de grupul de la 'Grivco'. Nu l-am putut contacta doua ore la telefon pentru ca era in intalnire cu Vantu... Replicile sunt, de cele mai multe ori prompte si acide. Fiecare genereaza o contrareplica. Sunt lovituri precise, dar ne-mortale. Este un meci de scrima, nu de K1. Partea cea mai agreabila ramane cea a profesiunilor de credinta. Cei trei candidati dovedesc ca sunt competenti, ca stiu ce trebuie facut ca sa ne fie mai bine. De ce oare n-au facut-o? Cand nu se bate, Basescu da sentimentul ca n-a petrecut degeaba 5 ani la Cotroceni, ca intelege mecanismele guvernarii, ca are principii sanatoase. Se impiedica insa de logica: majoritatea parlamentara este dupa el, neimportanta, pentru ca aceasta nu respecta vointa electoratului. Ori - crede el - vointa electoratului este sa se accepte un guvern minoritar, pentru ca acela este guvernul curat, in spatele caruia nu se afla... etc

Un Antonescu sclipitor, un Geoana elegant, un Basescu competent... I-as vota duminica pe toti trei daca ar putea alcatui un unic prototip prezidential. Din pacate trebuie sa ma decid asupra unuia singur. Care dintre ei? Liberalul are un partid prea mic in spate si el n-are experienta la varf? Social-democratul, cu abilitati diplomatice, dar prizonier al grupurilor de interese dintr-un partid neomogen? Sau popularul (populistul?) presedinte in exercitiu, victima a propriei sale personalitati bizare si a esecurilor in serie?

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3097.phtml