Publicat: 22 Mai, 2013 - 13:29

Cinci într-o zi! Veritabil record înregistrat de PPDD, care pierde în serie parlamentari. Deja jumărul celor plecaţi trece de vreo 15, şi asta doar în câteva luni de la alegerile care au propulsat în Parlament un partid-fantomă fără doctrină, fără lideri, fără responsabilităţi faţă de alegători.

Practic, nici unul dintre candidaţii pe care i-a prezentat PPDD nu a intrat în forul legislativ prin câştigarea colegiului în care a concurat. Toţi au ajuns acolo prin redistribuire, cu excepţia fondatorului care a rămas pe dinafară datorită ambiţiei de a-l concura direct pe liderul celui mai important partid.
Cine sunt pepedediştii? O amestecătură în care se regăsesc foşti ziarişti de scandal, politicieni refuzaţi de alte partide sau pur şi simplu amatori plătitori, dornici de un pic de notorietate sau de protecţie. În ciuda numărului relativ mare de membri, cei cât de cât cunoscuţi se pot număra pe degetele de la o mână, dacă nu cumva între timp şi-au luat catrafusele şi au plecat spre alte partide.

În fond, după eşecul de la Oltchim, din care a câştigat o popularitate de nişă, Dan Diaconescu a speculat valul de speranţă şi simpatie dintr-o perspectivă pur pragmatică: obţinerea de fonduri - aşa-zise de campanie – de la doritorii de onoruri publice. Fiecare candidat a fost obligat să plătească o sumă – mai mare sau mai mică, în funcţie de resurse – pentru acoperirea cheltuielilor, sume care nu s-au regăsit în contabilitatea – practic inexistentă – a partidului. A rămas de pomină farsa făcută de un ziarist care s-a declarat doritor de candidatură şi convorbirea telefonică cu şeful partidului din care reieşeau modalităţile de plată. Nu că ar fi o premieră pepedistă, dar ea a fost aplicată cu mai multă consecvenţă decât au făcut-o alte partide.

Cea mai originală contribuţie adusă de partidul lui Dan Diaconescu în tehnica de campanie rămâne însă “sancţionarea” traseiştilor. Chipurile, pentru a fideliza segmentul de viitori parlamentari, aceştia au fost puşi să semneze o declaraţie că în cazul în care vor părăsi partidul, au de plătit un milion de euro – cheltuielile făcute cu promovarea lor. Clauza era atât de fantezistă – din punct de vedere juridic – încât nimeni n-a stat pe gânduri. Şi nimeni n-a plătit, deşi Dan Diaconescu şi PPDD-ul ar fi putut deveni în acest scurt timp partidul cu cea mai mare resursă financiară! Doar la începutul acestei săptămâni ar fi încasat dintr-un foc, cinci milioane de euro!

Dan Diaconescu n-a fost însă, chiar atât de original cum s-ar părea. În acţiunea sa, el s-a inspirat din practica electorală a fostului său patron, Dan Voiculescu: în 2004, liderul partidului Umanist i-a obligat pe membrii săi, care au primit de la PSD 32 de mandate de parlamentari să semneze un document din care reieşea că în cazul în care vor părăsi PUR-ul, indiferent în favoarea cărui alt partid, vor avea de plată câte 100.000 de euro! Bineînţeles că nici unul dintre voiajori – majoritatea trecuţi direct în barca aliatului PSD n-a plătit vreun sfanţ.
Faptul că Diaconescu a ridicat miza de zece ori, poate să ţină doar de un calcul original al inflaţiei…       

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Punctul pe Y / miercuri 22 iulie 2009 Nr: 2815

Guvernul se ia in piept cu Criza!

Gata: Guvernul s-a hotarat definitiv si irevocabil! Se ia la tranta cu criza, dupa un program clocit in laboratoarele PSD-ului si impartasit colegilor de Coalitie. Ce-a fost pana acum e o joaca. De-acum incepe partea serioasa a actiunii.

Conform declaratiilor, un punct important al noului program il constituie renuntarea la formele de lupta care n-au dat rezultate si in care criza a lovit dureros anticriza. E vorba despre impozitul forfetar, despre care chiar cei care l-au promovat recunosc ca n-a dat rezultate. Sau daca a dat, au fost inverse fata de asteptari. Economia s-a „curatat” de cateva zeci de mii de IMM-uri care, chiar daca nu plateau impozite, contribuiau la bugetele de asigurari si la plata altor taxe si impozite. Tot acum se recunoaste ca ideea initiala era cu totul alta, ministrul Nita avansand o formula care ar fi usurat activitatea IMM-urilor, dar s-a ajuns la varianta, mai comoda, a impozitului minim.

O alta masura pe care Coalitia ar dori sa o aplice este mai vechea idee a lui Voiculescu, referitoare la TVA redus la alimentele de baza: paine, lapte, carne necongelata. Pana cand marii aranjori din economie se vor prinde care sunt „portitele” de scapare prin care vor putea deghiza si alte produse in alimente de baza, s-ar putea sa dea niste rezultate. Pe termen lung, insa, va fi problematica. Si, oricum, exceptiile de acest tip nu sunt altceva decat ocazii de eludare a restrictiilor fiscale. Nu se stie exact ce se intampla cu profitul reinvestit. Pentru ca si aici e o problema. Atata timp cat Guvernul amana o decizie in acest sens, iesirea din criza va fi prelungita proportional. E vorba de bani care ar alimenta investitiile si cresterea, in loc sa fie directionati spre alte scopuri, mai putin productive. Si asta e o idee mai veche de-a lui Voiculescu, pe care guvernarile de diferite culori s-au incapatanat sa o ignore.

Din partea premierului vine si o alta idee minunata: aparatul birocratic se va reduce! Aflam cu emotie ca ministrii vor trebui sa renunte la doi dintre cei 16 consilieri care-i sfatuiesc zi si noapte ce si cum sa faca sa mearga treaba mai bine. Va dati seama in ce situatie se vor gasi ministrii activi, precum doamna Udrea sau doamna Placinta? Daca consilierii la care vor fi nevoite sa renunte sunt tocmai cei care le dau sfaturi cum sa investeasca banii publici in posturi de televiziune care sa creasca numarul turistilor? „Copila teribila” a Guvernului, care este doamna Udrea, a dat crizei doua lovituri mortale: a virat la doua posturi de televiziune straine niste milioane de euro, ca sa promoveze „alegerea” Romaniei (in detrimentul cui?) si are pe teava inca un milion care va fi acordat posturilor nationale in acelasi scop! Bani aruncati pe apa Sambetei, atata timp cat vom atrage niste turisti carora le vom produce dezamagiri corespunzatoare. Pentru ca Romania nu e pregatita pentru un aflux - teoretic - de vizitatori straini. Stam prost cu infrastructura, stam prost cu agrementul si divertismentul, suntem la pamant cu serviciile turistice propriu-zise. Daca doamna Udrea baga cele cateva milioane in reabilitarea unei singure statiuni balneoclimaterice, tot ar mai fi fost ceva...

Dupa un semestru de criza care anunta alt semestru mai dur, guvernul Boc se dovedeste prea mic pentru un „razboi” atat de mare. Un razboi in care, contra rachetelor cu focoase multiple ale Crizei, oastea de stransura pedelisto-pesedista se avanta cu sabiile boante si cu sulitele rupte din dotare...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-2690.phtml