Publicat: 22 Februarie, 2012 - 13:00

Nu înţeleg cum a putut fi atât de timorată judecătoarea Dosarului Transferurilor din fotbal, încât să suporte mitocănia şi violenţa unui individ care nu se afla acolo din motive de bună purtare, fără a lua măsura pe care orice magistrat aflat într-o astfel de situaţie n-ar fi ezitat să o ia: să-l pună pe derbedeu în cătuşe şi să-l trimită în arest. Pentru ultraj şi sfidarea Curţii. N-a făcut-o însă, iar Giovanni Becali şi-a înscris în colecţia sa de manifestări violente (ziarişti scuipaţi în direct, suporteri atacaţi şi bătuţi, mese de cazinou răsturnate) încă un episod de referinţă.


Secvenţa cu pricina s-a petrecut marţi, în timpul audierilor în procesul care a adunat în sala de judecată toată “lumea bună” a fotbalului, cea care a reuşit să transforme un sport spectaculos şi iubit de public într- un circ perpetuu. Şi într-un loc de învârtit banii negrii care le-au asigurat protagoniştilor până acum o stranie imunitate. Pe seama fotbalului tot mai sărac, mulţi dintre aceşti dubioşi “finanţatori” s-au îmbogăţit permiţându-şi să sfideze legi şi autorităţi, unii având acces direct chiar la cele mai selecte niveluri ale politicii (printre acuzaţi se află chiar un fost vicepremier!).

La ani buni distanţă de la momentul petrecerii faptelor aceştia sunt chemaţi să explice mecanismul vânzărilor de jucători, unele la preţuri fabuloase, care au falimentat cluburile şi au lăsat statul cu buza umflată, dar care pe ei i-au transformat în nababi ce dau bacşiş portarilor de cazinouri câte 2-3 milioane. Sau cum şi-au făcut averile – vile, maşini de lux, terenuri întinse în intravilan – fără să plătească taxe. Pe vremea lui Ceauşescu ar fi fost simplu să-i înfunde statul, pentru că atunci era obligatoriu să justifici fiecare bănuţ obţinut.


Astăzi nimeni nu mai are o astfel de pretenţie, iar dacă mai eşti şi vreun soi de ales, trebuie doar să declari cu ce avere intri în politică (nu şi cum ai dobândit-o) această declaraţie devenind, în fapt, documentul care o certifică şi o legalizează.
Ce au făcut, în fond, Becali (ceilalţi!), Borcea, Copos, Stoica, Păduraru? Cel mai simplu lucru pe care ştiau să-l facă: să bage direct în buzunare sumele obţinute din transferuri. Evaziune fiscală în toată regula. Deşi manoperele erau făcute fără jenă, la lumina zilei, autorităţile n-au avut nici curajul şi nici interesul să reacţioneze. Vezi bine, nu poţi să te iei de ei fără să dezlănţui furia electoratului, mânios că te atingi de jucăria sa preferată. Iată-i pe supercampionii banilor negri în pragul puşcăriei şi nimeni nu sare în ajutorul lor. Pentru că lumea i-a citit: nu sunt, nu au fost binefăcătorii fotbalului, “finanţatorii” săi, ci nişte golani care au supt cu neruşinare de la ţâţa celui mai iubit sport până când l-au lăsat fără vlagă.


P.S. Întrebarea din debut nu-mi dă pace. De ce nu l-a încătuşat doamna judecător pe Giovanni Becali? I s-a părut cumva că era prea devreme?

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Sistemul lor a functionat mai bine!

Punctul pe Y / miercuri 09 decembrie 2009 Nr: 2927

Sistemul "lor" a functionat mai bine!

Faptul ca PSD a contestat rezultatul alegerilor ramane un simplu exercitiu de imagine, atata timp cat sansa de a schimba rezultatul este practic nula.

Acuzatia de frauda este reala, dar nu poate fi dovedita pe palierul pe care o reclama perdantii. Nereguli electorale s-au inregistrat sistematic, la fiecare scrutin. La unul de calibrul si specificul celui prezidential, ele nu pot avea impactul necesar inclinarii balantei. Ceea ce reclama PSD-ul tine de o modalitate aparte, si cand Ponta a spus ca „la ei sistemul a functionat mai bine”, gura pacatosului adevar graia.

Rezultatul extrem de strans al alegerilor ar fi generat, cu siguranta, acelasi tip de reactie din partea PDL-ului daca ar fi castigat Geoana. Exista insa cateva motive reale de suspiciune, pe care buna credinta nu le poate indeparta cu usurinta.

Este, in primul rand, extrem de suspecta, linistea cu care Traian Basescu a intampinat anuntul exit-poll-ului. Pentru cei care-l cunosc ar fi trebuit sa-i nelinisteasca aparenta sa resemnare, dar mai ales indemnul adresat sustinatorilor sai de a astepta in liniste, acasa, rezultatul numaratorii. Era limpede ca Basescu stia ceva ce nu stiau ai lui Geoana. Daca ar fi avut cea mai mica indoiala ca iese castigator, ar fi inflamat pe loc opinia fanilor si de la Modrogan s-ar fi indreptat glont spre Piata Universitatii, pentru a preintampina acceptul unui eventual esec. Presedintele a declarat insa ca inca de la ora 19.00 stia rezultatul si nu poti sa nu te intrebi de unde si cum? La ora 19.00 nici unul dintre institutele de sondaj nu-si centralizase datele si - mai mult - fenomenul avansului sau nu incepuse sa se manifeste. Ba chiar, la ora aceea nu se cunostea cum a votat sau cum va vota diaspora - doar daca nu s-ar fi primit asigurari prealabile in acest sens. Precedentul europarlamentarelor ne ofera insa un indiciu despre modalitatea in care se putea obtine avansul necesar cu un numar de voturi sigur, la fiecare sectie de vot, asa cum se procedase in cazul EBA.

Intr-un fel, PSD-ul si-a facut-o cu mana proprie, inca de pe cand il avea pe Nica la carma Internelor. Acesta este cel care a inmultit sectiile speciale, plasandu-le in aproape orice localitate, in ideea folosirii lor in interes propriu. Or asa se explica si eliminarea sa din Guvern - Basescu nu putea risca sa fie altcineva la pupitrul sectiilor speciale, decat un om de-al sau.

In fine, un alt motiv de nedumerire il constituie faptul ca trei din patru institute de sondare au dat, practic, aceeasi estimare, toti lucrand cu aceleasi modele si pe aceeasi realitate statistica. Faptul ca s-au inselat cu totii conduce la ideea ca ceva a intervenit pentru modificarea modelului, ceva ce nu putea fi prevazut.

Dar, repet, atata timp cat nu se poate demonstra nimic (cu atat mai putin procedeul pe care tu insuti l-ai avut in vedere pentru a frauda) contestarea ramane un accent de retorica politica.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3115.phtml