Publicat: 11 Aprilie, 2013 - 11:36
Share

Iau la întâmplare câteva ştiri din ultimele zile: la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, doi medici au fost reţinuţi pentru că au condiţionat intervenţia chirurgicală pentru trei copii de primirea şpăgii. În buzunarele medicilor au fost găsite 60 milioane, recolta zilei care era abia la început.

La un muzeu de artă din Tg. Mureş s-a constatat că nu mai puţin de 18 lucrări valoroase au fost înlocuite cu falsuri de către administratorul instituţiei, originalele fuseseră vândute unor colecţionari care n-au pus întrebări.

La două laboratoare de analize medicale private s-a descoperit o fraudă de milioane de euro prin completare de acte false şi efectuarea de analize formale, inclusiv pentru decedaţi, pe bază de trimiteri fictive de la mai mulţi medici.

Şi una de ultimă oră: un control efectuat la CONPET a depistat cheltuieli de procotol de peste un milion de lei.

Excepţii, s-ar putea spune. O societate ca şi o persoană, poate să aibă defecte sau boli, dar întregul organism funcţionează după regulile de bază. Funcţionează organismul nostru social după toate aceste reguli? Teamă mi-e că nu. Am sentimentul – dificil de confirmat, pentru că o analiză exhaustivă este greu de făcut fără a altera funcţiile de bază – că aşa se întâmplă în general, nu în particular.

Că apropae toţi medicii – prost plătiţi, ştim – îşi iau şpaga, unii pretinzând-o, alţii acceptând-o. Că nu poţi fi sigur pe diagnoza din unele analize medicale decât dacă urmăreşti, pricepându-te, tot procesul; altminteri te trezeşti sănătos tun când tu ştii bine ce şi cât te doare.
 
Că nu există, poate, muzeu cu lucrări valoroase în care mai puţine sau mai multe dintre acestea să nu fi fost subtilizate sau înlocuite pe furiş sau de conivenţă cu superiorii care şi-au luat şi ei partea.

Poate, de exemplu, cineva să garanteze că toate mărcile poştale valoroase sunt la locul lor, în sertarele Romprest Filatelia, după tot ce s-a întâmplat pe acolo, în condiţiile tentaţiei unor valori mari în volume minuscule? Ce contabil ar şti cum să verifice acest aspect?

Fiecare revelaţie de acest fel ar trebui să fie un semnal de alarmă şi un diagnostic pentru întreaga ramură din care face parte entitatea. Suntem în prezenţa unui cancer social generalizat în care corupţia şi hoţia n-au mai lăsat nici un „membru” sănătos, neafectat.
 
Indiferent de pe ce colţişor se ridică un văl de suspiciune, acesta lasă să se întrevadă perspectiva alterării întregului.

Ce e de făcut? Desigur, o justiţie corectă şi marcată de celeritate poate rezolva o parte a problemei. Grosul ţine, însă, de educaţie, de mentalitate, de rigurozitate, elemente care se depreciază în timp şi nu pot fi refăcute peste noapte.

De undeva, însă, trebuie început.

Format: 

Rubrici: