Publicat: 17 Martie, 2012 - 13:00
Share

La noi corupţia este ca magma terestră care fierbe sub pojghiţa subţire a aparenţelor de normalitate şi care răbufneşte, din când în când, prin vulcani adormiţi sau prin cutremure activate de DNA ori de alte instituţii asemănătoare.

Pentru majoritatea celor trăitori pe suprafaţa socială, darea în vileag a unor acte de corupţie poate să însemne că fenomenul se limitează la cei deconspiraţi ca încălcându-şi angajamentul social şi onestitatea personală.
Un procent, acolo, asupra căruia justiţia activează prin paragrafele de lege. Realitatea este, însă, că sub noi colcăie necinstea ce a invadat aproape toată domeniile vieţii sociale.
Daca este prins cu mita în sac un funcţionar public asta nu înseamnă că doar unul dintr-o sută este corupt ci că din cei vreo 80-90 de corupţi doar unul a fost dovedit ca atare.

Alcătuirea strâmbă şi superficială a mai tuturor instituţiilor statului s-a făcut cu mortarul toleranţei faţă de apucăturile perene care ne marchează istoria.
Ne mirăm şi ne întrebăm ce au cu noi olandezii şi finlandezii de o tot tin pe a lor cu eradicarea (!?) corupţiei, când le dăm aproape zilnic dovezi ale luptei noastre cu aceasta.
Ei au înţeles însă, poate mai bine decât noi, cum stau lucrurile şi că locul coruptului trimis la puşcărie este luat de alţi zeci pe care va fi greu să-i dovedească instituţiile abilitate,grav infestate ele însele de virusul necinstei.
Arestarea şi trimiterea în judecată a poliţiştilor, inspectorilor de tot felul, ba chiar a unor procurori şi judecători a devenit o banalitate.
Uneori stau să mă întreb dacă în justiţia românească mai este vreun om corect (deşi ştiu că exagerez) atâta timp cât dreptatea se împarte ca la tarabă, cui dă mai mult sau pentru tarife atent negociate.

Există prin subsolul justiţiei o întreagă filieră de traficanţi şi aranjori care alimentează buzunarele şi conturile unor persoane al căror statut ar trebui să fie în afara oricărei suspiciuni.

Doar faptul că actul de corupţie este o speţă dificil de dovedit atâta timp cât părţile respectă înţelegerile face să avem atât de puţine cazuri care ajung pe rolul instanţelor şi este de-a dreptul grotesc să întâlneşti situaţii în care magistraţi profund corupţi îşi trimit senin în puşcărie colegi mai ghinionişti.

Fiecare caz de corupţie depistat în vreun domeniu nu face altceva decât să ridice un colţ al vălului care acoperă întregul, pentru că în România mileniului trei corupţia este regula, nu excepţia.
O regulă pe care o cunoaştem cu toţii şi cu care am învăţat să convieţuim. Din nefericire.

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Premierul rapune birocratia

Punctul pe Y / vineri 09 iulie 2010 Nr: 3076

Premierul rapune birocratia

A inceput marea restructurare! Adica aceea cu care trebuia sa inceapa totul, inca dinainte de terorizarea natiunii cu taierea pensiilor si cu alte masuri de strangere a curelei sociale. Premierul Boc s-a descaltat de cizmele de cauciuc, si-a sters noroiul de pe pantaloni si a intrat in sedinta de guvern din care n-a mai iesit decat pentru a anunta triumfator: s-au 'taiat' secretarii de stat! Adica cei care aveau lefuri mai mari decat ministrii. Din 57 (de fapt 50, ca 7 posturi n-apucasera sa fie capusate) au mai ramas 32! Cate doi de minister, exceptie facand Vladescu, Blaga si Baconschi, care vor beneficia in continuare de cate trei, ca sunt ministere grele! Cel mai afectat de taieri pare sa fie dl Videanu, care inainte de a pleca in concediul obisnuit pe Coasta de Azur, isi va lua ramas bun de la trei dintre cei cinci secretari de stat ai sai care ardeau de pomana gazul energiei nationale!

Cele mai dramatice taieri de personal apar pe la Ministerul Muncii, de unde sunt evacuati 2500 de amploaiati, si Ministerul Sanatatii, de unde se externeaza 2200 de 'pacienti' ai statului. Recordul mondial in materie de restructurare il detine pana acum Ministerul Sanatatii: nu mai putin de... 7 functionari vor fi dati afara pentru a face schema mai flexibila si mai adaptata controlului si indrumarii medicilor care nu au apucat inca sa plece prin strainatati...

Daca exista un mastodont al birocratiei, acela este cu siguranta Ministerul de Finante. Nici un alt minister nu este inzestrat cu atat de multi caratori de hartii si bagatori de seama ca ministrul domnului Vladescu. Dar de aici inca nu se aude vreun zvon...

A doua lovitura dura data birocratiei de catre premierul Boc este cea prin care din 2 subprefecti, unul va fi pus pe liber. Adica jumatate. 50%. Ca in total acestia sunt doar vreo 80, nu mai conteaza. Ei bine, din aceasta institutie parazitara, care nu face altceva decat, ca pe vremea comunistilor, sa dubleze apratul birocratic printr-o veriga fara rost, vor mai ramane doar prefectul si un subprefect. Primul ca sa primeasca telefoane de la Guvern, iar al doilea ca sa-i tina locul cand il cheama Boc la Bucuresti. In conditiile unei descentralizari reale institutia prefectului este una dintre cele mai inutile si mai parazitare, un fel de corolar al tuturor celorlalte institutii care nu reprezinta altceva decat adapostul de lux al favoritilor de partid, cei care trebuie rasplatiti pentru lipirea afiselor in campanie.

Dar, pe fondul inundatiilor, al crizei, al nemultumirilor si lipsurilor de tot felul, chestia asta da bine: premierul rapune birocratia! Cu sabiuta din dotare...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3266.phtml