Publicat: 8 Februarie, 2012 - 11:00

Patronul s-a săturat: după ce-a băgat o grămadă de bani (de la FMI) în echipă, constată că rezultatele sunt dezastruoase. Meciuri pierdute în serie, calificări ratate, spectatori tot mai puţini şi mai nepoliticoşi. Care, în ciuda vremiii nefavorabile, se încăpăţânează să strige “Jos patronu’!”, “Jos antrenoru’!”, “Demisia!” şi se bat cu jandarmii care vor să-i evacueze de la peluzele stadionului “Piaţa Universităţii”.

Dar, chiar a doua zi după ce declarase sus şi tare: “Am încredere în antrenorul Boc!” a luat decizia să-l demită. Cuminte, Boc a declarat că respectă decizia patronului, că a făcut tot ce-a putut ca să limiteze dezastrul (căderea într-o categorie “junk” a competiţiei mondiale) dar că e încrezător în viitorul echipei. Cu acelaşi prilej, patronul a anunţat, de la Palat, că echipa va fi preluată de un tehnician tânăr, cu ochelari, care a mai antrenat nişte echipe într-un campionat-fantomă, rezervat cunoscătorilor: Ungureanu! Nu Traian. Ăla de-i cântă ode la Palat şi pentru care l-a trimis ca observator la Bruxelles, ci Mihai-Răzvan. Un specialist cu papion şi cu masterate la activ. A zis că-i dă mână liberă să-şi facă echipă, că nu va interveni niciodată în luarea deciziilor şi nici prin vestiare nu va mai trece. I-a recomandat însă să întinerească echipa, dându-i şi o listă în acest sens, să o studieze şi să decidă punerea ei în aplicare. “Trebuie să terminăm cu babalâcii ăştia îmbuibaţi, care nici măcar o fentă reuşită nu mai ştiu să facă!” – ar mai fi zis patronul, arătând discret cu degetul spre grupa de judecători aduşi cu mari sacrificii la echipă de prin campionatele judeţene. “Ăştia-s primii pe care trebuie să-i schimbi, iar după aia şi pe ceilalţi!” O singură concesie a făcut patronul, la solicitarea vechiului antrenor: fiecare titular să recomande un junior care să-i ia locul. Extrema Ariton a recomandat-o pe Andreea Vass.

Aceasta, însă, a declinat oferta, pe motiv că are probleme de familie (maică-sa jucând la o echipă sătească, finanţată de un adversar de-al patronului). Ceilalţi juniori au primit cu entuziasm nominalizările, convinşi că nimic nu le va mai sta în faţă pentru atingerea obiectivului principal: calificarea cu cel mai bun procent la “Cupa Electorală” din toamnă. Cu cea mai mare satisfacţie a fost primită această schimbare de extrema Baconschi, dat afară din echipă pentru gesturi nesportive (scuipase publicul şi făcuse gesturi obscene, la un meci pierdut la scor!).

Înainte ca noul antrenor Ungureanu să prezinte lista noii echipe în faţa consiliului de administraţie, din care alături de patron face parte şi câţiva învestitori minoritari s-a căzut de acord ca doi dintre veterani să rămână pe posturi – Predoiu, celebru pentru degajările sale spectaculoase din propriul careu, şi Orban cel priceput în negocieri secrete cu jucătorii adverşi – pentru a asigura echipei o coeziune superioară.

“Mă bazez pe entuziasmul noilor jucători, pe priceperea noului antrenor, dar mai ales pe public” – a declarat patronul la prezentarea echipei, insistând asupra faptului că aşteaptă mai mult de la acesta, care trebuie să uite că biletele s-au scumpit cu 25% şi gratuităţile pentru pensionari au fost anulate şi să manifeste mai multă încredere în viitorul echipei. “Dacă condiţiile în care se desfăşoară campionatul o vor permite, vom reveni, treptat, la preţul anterior al biletelor, iar pensionarii valizi vor avea din nou acces gratuit la meciurile amicale” – a mai spus patronul, explicând totodată de ce a acceptat rămânerea în echipă a celor old-boys de la UNPR şi a celor trei “stranieri” de la UDMR: este important să rămânem o echipă! Pentru că adversarii din selecţionata USL atât aşteaptă: o cât de mică dezbinare.

Topic: 

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Nastase: un autor cu... greutate!

Punctul pe Y / luni 18 ianuarie 2010 Nr: 2954

Nastase: un autor cu... greutate!

In ziua in care se aproba bugetul, fara nici unul dintre amendamentele PSD-ului, presedintele Consiliului National isi lansa, la Casa Titulescu, doua noi volume (6 si 7) ale serialului „Romania dupa Malta”. Doua tomuri consistente, cu peste 1600 de pagini si cantarind vreo 2,5 kilograme.

Un numeros public, compus din politicieni social-democrati, diplomati, jurnalisti si colaboratori apropiati, a tinut sa fie prezent la evenimentul promovator de o redutabila echipa de „moderatori”: presedintele de onoare al partidului, Ion Iliescu, presedintele Academiei, Ionel Haiduc, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu si parlamentarul Titus Corlatean.

Adrian Nastase a adunat, cu scrupulozitatea ce-l caracterizeaza, tot ceea ce a fost legat de activitatea si actiunile sale in calitatea pe care a avut-o, de prim ministru de Externe „constitutional”, din guvernele Roman II si Stolojan. Cele doua op-uri sunt burdusite cu note, comentarii, documente, fotografii care reconstituie aproape pas cu pas evolutia sa de pe scena interna si pe cea internationala, in intervalul 1 Iulie - 31 Decembrie 1991.

Atunci cand a fost numit ministru de Externe si a preluat de la veteranul Sergiu Celac portofoliul, Adrian Nastase era un necunoscut pentru marele public. Intrase in scena pe la inceputul lui ’90, in calitate de expert la CPUN, in echipa CFSN-ului care gestiona relatiile externe (patronate atunci, autoritar, de Brucan) si se remarcase, datorita calitatilor sale - cultura solida, prezenta agreabila, talent de relationare interumana - in fata echipei eterogene care se instalase la carma tarii. Numirea sa ca ministru de Externe a fost una dintre cele mai inspirate decizii luate atunci, pentru ca Nastase a dovedit rapid ca este omul potrivit la locul potrivit si persoana cea mai apta sa reconstruiasca (chiar si la propriu) o institutie pe masura noilor sale misiuni. In prezentarea facuta la Casa Titulescu, cineva a schitat si un bilant fizic al mandatului sau, cu kilometri parcursi, zile petrecute peste hotare (peste 200 intr-un an!) si contacte avute. Pana si aceasta ilustreaza stilul dinamic pe care l-a impus si de care, atunci, Romania avea nevoie ca de aer. Indraznesc sa afirm ca Nastase a fost cel mai bun ministru de Externe postdecembrist, ca provacarile carora le-a facut fata au fost dintre cele mai complexe (ecoul international negativ al mineriadelor, primirea Romaniei in Consiliul Europei, contactele premergatoare parteneriatului cu NATO, relatia bilaterala cu Statele Unite si clauza) si ca el a reusit sa proiecteze in perceptia internationala o noua imagine pentru diplomatia romaneasca. Intamplator sau nu, perioada pe care o evoca cu minutie istoriografica volumele lansate este cea din care se poate descifra cel mai bine modul in care s-a format personalitatea celui care avea sa ocupe (cu o singura exceptie) cele mai inalte pozitii din stat, acumuland totodata premisele unei autoritati personale pe care n-a mai avut-o nici cu un alt lider roman in viata.

Suspiciosii ar putea crede chiar ca evenimentul evocat in aceste randuri constituie o prima demonstratie pentru intentiile de viitor ale lui Adrian Nastase si un argument al sprijinului politic de care va beneficia in competitia pentru sefia unui partid aflat intr-o periculoasa deriva.

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3143.phtml