Publicat: 17 Decembrie, 2015 - 10:47

S-a vorbit mult despre nosocomie, după tragedia de la Colectiv şi după decesul mai multor victime în urma contractării unor viruşi intraspitaliceşti. Dintre aceea pe care nici un medicament nu-i poate lichida, unica soluţie acceptată fiind aceea a buldozerului. Nu era o noutate. Se ştie de multă vreme şi în întregul mediu spitalicesc că doar norocul te poate scăpa de aceşti ucigaşi nevăzuţi şi că principalele lor victime sunt pacienţii cu boli grave. Precum cei arşi de pâsla otrăvită căzută din tavanul clubului.

Există şi alte variante de nosocomie, cea mai comună manifestându-se în instituţiile administraţiei publice. Germenii ei stau pitiţi prin birourile ministeriale sau directoriale şi pândesc apariţia unui pacient mai slab de înger, infiltrându-se rapid în genele sale. Cea mai cunoscută manifestare a nosocomiei administrative este aceea că cel infectat simte brusc nevoia de a-şi pune la munci grele rudele şi prietenii cu care înlocuiesc rapid pe cei aflaţi în funcţiile de conducere din subordinea sa. Aceştia, contaminaţi la rândul lor, repetă gesturile, având şi ei rude şi prieteni pe care nu-i cruţă. Şi, uite-aşa, orice schimbare la vârf se propagă în ritm alert pe toată verticala administrativă.

Premierul Cioloş a venit gata infectat de la Bruxelles. De cum a poposit la Victoria, şi-a consultat agenda telefonică şi i-a convocat pe toţi cei cu care băuse un ceai la cofetăria de la Barleymont sau jucase un şeptic pe coridoarele de la Strasbourg şi de care îi lega amintiri depănate din vremurile când erau încă în ţară, slujbaşi la stat. În febra constituirii noului guvern, un mare număr de portofolii au revenit acestor persoane, indiferent dacă mai avuseseră în clin sau în mânecă cu domeniul pe care urmau să-l păstorească în manieră tehnocrată. Una dintre primele victime a nosocomiei contractate la noul loc de muncă a fost doamna Cristiana Paşca Palmer. Palmer de la soţul american cu care a bătut drumurile lumii pe teme date de Departamentul de stat. Pentru domeniul mediului de care trebuie să se ocupe o recomandă pregătirea sa de bază – aceea de asistentă medicală – dar şi trecerea, de-a lungul timpului, prin diferite medii, din Europa în America şi din America în Africa. Atracţia unor medii diverse fac ca, de la preluarea mandatului, doamna Paşca Palmer să fi petrecut mai mult de jumătate din timpul de muncă socialmente necesar pe la Bruxelles unde se află coordonatorii domeniului şi soţul. Când a revenit în ţară, doamna Paşca s-a preocupat să schimbe tot ce se poate. Mai puţin secretarii de stat – în legătură cu care s-au făcut nişte înţelegeri cu partidele. Dar mai în jos, organigramele colcăie de directori, şefi de regii şi administratori care par că abia aşteaptă să-şi cedeze locurile unora mai buni ca ei. Din delicateţe, doamna ministru nu catadixeşte să-i întrebe de sănătate, dacă mai pot şi nu sunt dispuşi să lase loc tineretului, ci le trimite mesageri personali cu recomandarea să-şi ceară de bunăvoie schimbarea.

În rest, totul este minunat la Ministerul Mediului unde se pare că a devenit o tradiţie ca doamnele să facă politică pe spinarea bărbaţilor.       

Format: 

Rubrici: 

Punctul pe Y - acum 10 ani

Renumararea steagurilor

Punctul pe Y / mari 15 decembrie 2009 Nr: 2932

Renumararea steagurilor

Daca ar mai fi trait Caragiale, cu siguranta ca ar fi facut corecturi serioase capodoperei sale 'O scrisoare pierduta'. In primul rand, n-ar mai fi numit-o asa: i-ar fi zis: 'E-mail-ul pierdut', sau 'Caseta' ori 'CD-ul pierdut'. Pentru ca, nu-i asa, cine mai scrie scrisori in zilele noastre? Care sa se rataceasca la posta si sa ajunga unde nu trebuie?

Cu e-mail-ul e altceva: doar daca ti se sparge parola se poate ajunge la el (cum a facut Cioaca cu calculatorul Elodiei!).

Si actiunea piesei s-ar fi modificat: astfel, castigatorul alegerilor n-ar mai fi fost dl Agamita Dandanache, ci contracandidatul sau, dl Nae Catavencu. Probabil ca s-ar fi facut si alte corecturi: ca sa se dea actiunii un aer de veridicitate mai mare, pe dl Catavencu ar fi putut sa-l cheme Traian, iar pe dl Dandanache - Mircea. Era loc si pentru o Coana Joitica (Coana Lenuta) desi in piesa actuala rolul sau ar fi fost mai redus, de data aceasta. Intriga ar fi fost condusa in sensul in care dl Traian Catavencu, sprijinit (indirect) de prefectul Crin Tipatescu, si cu ajutorul nemijlocit al moftologilor galagiosi din partid (roluri cat se poate de potrivite pentru niste ungureni, patapievicieni, avramesteni, boureni, prigonieni) infrange vointa 'centrului' aliat care-l vrea in functie pe dl Dandanache, cel care tocmai lansase la 'Rasboiu' o casetuta despre cum un candidat aplica o scatoalca unui sustinator, la un miting electoral. Drept urmare, Conu Ionel Trahanache se vede nevoit sa accepte infrangerea candidatului sau, si sa-l declare invingator pe Catavencu. Acum, Caragiale ar mai fi trebuit sa adauge o scena-cheie, in care vine rezultatul exit-poll-ului si, desi Mircica Dandanache isi invoca mama si sare intr-un picior de bucurie ca nu ramane fara coledzi, iar Traian Catavencu mustaceste pentru aplaudacii sai care nu pierdusera vremea, ci facusera o numaratoare paralela. 'Numararea steagurilor' capata si ea o semnificatie deosebita: cand Mircea Dandanache contesta rezultatul final si cere renumararea 'steagurilor' nule, intra in scena dom' Vasile Pristanda, seful de la Interne. Acesta, personaj integru, desi cu renumeratie mica de la Buget, numara corect steagurile anulate si reiese ca tot Traian Catavencu are mai multe. Piesa ar trebui sa se sfarseasca 'en fanfarre', cu proclamarea onorabilului Traian Catavencu - ultra progresist, liberschimbist si antimogulist - ca presedinte, in cadrul unei manifestatii conduse de chiar Mircica Dandanache, cu sula unei casete porcoase in coaste, pusa de moftologul - falit, Patapievici.

Singurul personaj care nu se mai potriveste in varianta aceasta a piesei e Cetateanul Turmentat. El stie cu cine sa voteze pentru viitorul luminos al tarii. I-o spun zi de zi ziarele si televiziunile, cu obiectivitatea garantata de CNA...

Sursa zp.ro: http://www.zp.ro/module-Pagesetter-printpub-tid-5-pid-3121.phtml